Copilărie sub presiune. Efectele nefaste ale stresului

 * stresul este o reacție naturală a organismului la provocările și cerințele vieții. Când vorbim despre copii, subiectul devine mult mai sensibil și complex * în perioada de creștere a celor mici, stresul poate avea multiple surse și poate influența profund dezvoltarea fizică și emoțională a unui copil

Stresul este adesea definit ca o stare de tensiune sau presiune psihologică și fizică. La copii, poate fi declanșat de o varietate de factori, incluzând schimbările în mediul familial, performanțele școlare, relațiile cu colegii și presiunile sociale. Fiecare copil reacționează diferit la stres, iar manifestările pot varia de la simptome fizice, cum ar fi dureri de cap și stomac, la schimbări de comportament, cum ar fi anxietatea sau iritabilitatea.

Copiii pot experimenta stres în urma schimbărilor familiale majore, cum ar fi divorțul, separarea, moartea unui membru al familiei sau mutarea într-un nou oraș. Aceste evenimente pot provoca sentimente de nesiguranță și teamă. Performanțele școlare reprezintă, de asemenea, o sursă semnificativă de stres. Temele, examenele și așteptările părinților și profesorilor pot crea anxietate și presiune.

„Relațiile sociale sunt un alt factor important. Conflictele cu colegii, bullying-ul și dificultățile în formarea prieteniilor pot provoca stres emoțional. În plus, presiunile extracurriculare, cum ar fi sporturile sau lecțiile de muzică, deși benefice, pot adăuga un strat suplimentar de stres în viața copiilor. Problemele de sănătate, fie ele acute sau cronice, pot, de asemenea, să creeze niveluri ridicate de stres”, a spus psihoterapeutul Letiția Popa.

Copii bolnavi de griji

Stresul la copii se poate manifesta printr-o serie de simptome fizice și emoționale. Durerile de cap, durerile de stomac, tulburările de somn, oboseala și scăderea apetitului sunt semne fizice comune ale stresului. Emoțional, cei mici pot deveni mai iritabili, anxioși, retrași sau pot manifesta schimbări bruște de dispoziție. Comportamental, pot apărea dificultăți de concentrare, performanțe școlare scăzute, izolare socială și chiar comportamente agresive. Observarea acestor schimbări și intervenția timpurie sunt esențiale pentru a ajuta copiii să gestioneze stresul.

„Copiii care experimentează stres cronic au un risc crescut de a dezvolta tulburări de anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală. Aceste probleme pot persista în adolescență și la maturitate, afectând capacitatea de a gestiona stresul și relațiile interpersonale. De asemenea, stresul în copilărie poate influența comportamentul pe termen lung. Copiii stresați pot dezvolta mecanisme de coping nesănătoase, cum ar fi evitarea problemelor, dependența de substanțe sau comportamentele agresive. Acestea pot avea consecințe negative asupra vieții sociale, academice și profesionale”, a continuat psihoterapeutul.

Andrei, un băiețel în vârstă de 12 ani, a experimentat un stres intens legat de performanțele școlare. Temele și examenele îl făceau să se simtă copleșit. Ana, o fetiță de 8 ani, a început să aibă dureri de cap și să doarmă prost după ce familia ei s-a mutat într-un oraș nou. Părinții ei au observat că era tot mai retrasă și iritabilă. După ce a început terapia prin joc, Ana a reușit să-și exprime sentimentele și să se adapteze la noul mediu. Mihai, un băiat de 11 ani, a fost diagnosticat cu anxietate după ce a fost victima bullying-ului la școală. Terapia cognitiv-comportamentală l-a ajutat să-și schimbe gândurile negative și să-și îmbunătățească starea.

Stresul la copii este o problemă complexă și serioasă, care poate avea efecte pe termen lung asupra dezvoltării lor fizice și emoționale. Sensibilizarea părinților și educatorilor despre efectele stresului și importanța intervenției timpurii este foarte importantă, iar aici intervin consilierii școlari, al căror număr este destul de redus, din păcate.

Maura ANGHEL

Stresul cronic poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării creierului la copii. Studiile arată că expunerea prelungită la stres poate afecta structura și funcționarea creierului, inclusiv zonele implicate în reglarea emoțiilor și funcțiile cognitive. Aceste schimbări pot duce la probleme de sănătate mintală și dificultăți de învățare pe termen lung.