Românii, printre cei mai bolnavi din Uniunea Europeană

 * țara noastră ocupă primul loc în UE în ceea ce privește deceesele din cauze prevenibile * cu cheltuieli pentru sănătate pe cap de locuitor printre cele mai scăzute din Europa și cu un sistem de sănătate subfinanțat, țara noastră se confruntă cu o multitudine de provocări în domeniul sănătății publice * doar unul din trei români plătesc asigurări de sănătate

România continuă să aibă unul dintre cele mai fragile sisteme de sănătate de pe continent, situându-se pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese cauzate atât de boli prevenibile, cât și de boli tratabile, conform raportului „Starea Sănătății în Uniunea Europeană” pe anul 2023. Acest articol analizează în detaliu problemele grave cu care se confruntă sistemul de sănătate din România, evidențiind bolile care îi afectează cel mai mult pe români și factorii care contribuie la această situație alarmantă.

Cheltuieli scăzute și ineficiență în sistemul de sănătate

România alocă sănătății cele mai scăzute fonduri pe cap de locuitor dintre toate țările UE, cu o sumă de 1.663 de euro în 2021, comparativ cu media UE de 4.030 de euro. Această subfinanțare cronică se reflectă în infrastructura deficitară, personalul insuficient și echipamentele medicale învechite. Doar unul din trei români contribuie la asigurările de sănătate, ceea ce exacerbează problema, mai ales că numeroase categorii sunt exceptate de la plata asigurărilor.

Mortalitatea prevenibilă, o problemă majoră

România se confruntă cu cea mai mare rată a mortalității prevenibile din Uniunea Europeană. În 2020, s-au înregistrat 358 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media UE de 180 de decese la 100.000 de locuitori. Bolile cardiace, bolile legate de consumul de alcool și COVID-19 sunt principalele cauze ale acestei mortalități ridicate. Aceste cifre indică o ineficiență majoră în implementarea politicilor de prevenție și în educarea populației privind stilul de viață sănătos.

În aceeași perioadă, România a înregistrat 235 de decese din cauze tratabile la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori mai mare decât media UE, care este de 92 de decese la 100.000 de locuitori. Principalele boli tratabile care duc la mortalitate ridicată sunt cele cardiace, pulmonare și accidentul vascular cerebral. Aceste statistici reflectă incapacitatea sistemului de sănătate de a oferi îngrijiri medicale adecvate și la timp pacienților săi.

Un alt aspect alarmant este legat de factorii de risc majori pentru sănătatea românilor, cum ar fi dieta nesănătoasă, fumatul și poluarea. Aceste elemente contribuie semnificativ la prevalența bolilor cronice și la mortalitatea ridicată. Dieta nesănătoasă, caracterizată prin consumul ridicat de grăsimi saturate, zaharuri și sare, combinată cu o rată mare a fumatului, duce la o incidență crescută a bolilor cardiovasculare și a cancerului.

Cheltuieli personale și acces limitat la îngrijiri medicale

Românii sunt, de asemenea, printre europenii care scot cei mai mulți bani din propriul buzunar pentru îngrijiri medicale. Cheltuielile directe ale românilor pentru sănătate sunt de 21%, mult peste media UE de 15%. În 2022, 18% dintre români au raportat că au fost nevoiți să achite plăți suplimentare sau cadouri pentru medici sau asistente, cea mai ridicată rată din UE, unde media este de doar 4%. Aceasta reflectă nu doar corupția endemică din sistemul de sănătate, dar și povara financiară suplimentară pe care o suportă cetățenii pentru a accesa servicii medicale de bază.

Mortalitatea cauzată de cancer este o altă problemă majoră, reprezentând una din șase decese în România (16,7%) în 2020. Cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces, urmat de cancerul colorectal și cancerul de sân. Rata de mortalitate prin cancer este cu 7% mai mare decât media UE și a înregistrat un progres foarte modest în ultimii ani. În ciuda existenței unui Program Național de Oncologie, accesul la terapii noi se face cu întârziere, iar costurile de îngrijire a pacienților oncologici sunt cele mai scăzute din UE, ridicându-se la doar 160 de euro pe cap de locuitor, comparativ cu media UE de 326 de euro.

Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, situându-se pe locul trei de la coadă. Pandemia de COVID-19 a avut un impact devastator asupra acesteia, ducând la o scădere abruptă de 2,8 ani, ajungând la 72,8 ani în 2021. În 2022, speranța de viață a recuperat doar 0,3 ani, rămânând mult sub nivelul pre-pandemic de 75,3 ani și cu 5,4 ani mai mică decât media UE.

Maura ANGHEL

România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații de sănătate din Uniunea Europeană. Cu cheltuieli scăzute pe cap de locuitor, mortalitate ridicată din cauze prevenibile și tratabile, și o speranță de viață mult sub media UE, este clar că sistemul de sănătate are nevoie de reforme majore și investiții substanțiale. Factorii de risc, cum ar fi dieta nesănătoasă, fumatul și poluarea, contribuie semnificativ la starea precară de sănătate a românilor. În plus, povara financiară asupra cetățenilor pentru accesarea serviciilor medicale accentuează inegalitățile și limitează accesul la îngrijiri adecvate.