.jpg)
.jpg)
.png)
Informația pe scurt
- Oamenii caută urme de viață fosilă pe Marte, fiindcă Planeta Roșie și Terra și-au început viața în mod destul de asemănător acum 4,6 miliarde de ani și s-au format prin aceleași ingrediente și mecanisme.
- Cercetările făcute de NASA au dovedit că Marte a avut în trecutul îndepărtat apă în abundență și era o planetă mult mai caldă. Sunt dovezi geologice clare despre existența unor râuri, delte și văi secate. Totul s-a schimbat când câmpul magnetic a dispărut și a cauzat dispariția atmosferei marțiene. Fără atmosferă a scăzut presiunea și temperatura, iar apa lichidă s-a evaporat.
- Dacă s-ar descoperi că pe Marte sigur a existat viață, acest lucru va schimba pentru totdeauna modul în care umanitatea își percepe propria importanță. Descoperirea va avea implicații în multe domenii, inclusiv filosofie și teologie, nu doar în explorările spațiale.
- Oamenii de știință speră să răspundă la întrebarea: doar pe Terra trăiesc ființe sau NU suntem singuri în acest ”deșert cosmic”. Dacă a existat viață pe Marte, a fost acum 3-4 miliarde de ani, și ar fi uimitor dacă s-ar găsi dovada clară că pe Marte a trăit chiar și o ființă minusculă, ultra-simplă.
- Câteva lucruri sunt esențiale pentru ca o planetă să fie locuibilă: apa în stare lichidă, energia, carbonul și alte câteva elemente. Marte nu are o tectonică a plăcilor, primește o cantitate de peste 70 de ori mai mare de radiații cosmice și temperaturile coboară la sub -100 de grade foarte des.
- Deși sunt fascinante poveștile și filmele cu marțieni agresivi, dacă s-ar găsi dovezi clare de viață fosile acolo, ar fi unele de viață microbiană, simplă, în niciun caz monștrii spectaculoși.
- Există și teorii cum că viața de pe Terra ar fi provenit de pe Marte, prin intermediul unor meteoriți sau asteroizi, dar mulți o consideră extrem de exagerată. Ipoteza denumită ”panspermia” afirmă ca semințe de viață există peste tot în Univers și că viața pe Pământ a început atunci când aceste semințe au ajuns aici, posibil aduse de un mic corp ceresc.
- ”A declara că Pământul este singura planetă pe care există viață este o nerozie fără scuză din partea noastră”, spune Neil deGrass Tyson. Cei mai mulți astrofizicieni acceptă probabilitatea existenței vieții în altă parte, mai ales că există atât de multe candidate.
Multe culturi credeau, încă din vechime, că există ființe care locuiesc pe tărâmuri aflate dincolo de Pământ, iar mărturie stau miturile despre ceruri pline de zei și de alte creaturi.
”Cu toate acestea, când primele telescoape au arătat că obiectele rătăcitoare cunoscute ca planete sunt adevărate lumi, extratereștrii au început să semene mai puțin cu zeii greci, și mai mult cu noi. Da, cerurile erau locuite, dar în general de ființe asemănătoare omului. Acest lucru era valabil atât în cazul speculațiilor științifice cât și, începând cu secolul al 19-lea, în cel al literaturii SF. Ipotezele noastre despre ființele cerești aveau rareori în vedere microbi extratereștrii, în ciuda faptului că aceștia sunt probabil cea mai răspândită formă de biologie cosmică”, spune Seth Shostak, astronom foarte cunoscut pentru proiectul SETI.
Craterul Jezero era un lac cu apă acum peste 3 miliarde de ani (ilustrație NASA)
Oamenii sunt fascinați de Marte și chiar și astronomi renumiți au fost convinși că acolo există viață, mai ales că Planeta Roșie are multe în comun cu Terra. Dacă primele telescoape, pe la 1615, nu puteau vedea niciun detaliu de pe Marte, după 1650 au început să fie văzute primele detalii și spre 1700 chiar și calotele glaciare, astfel că mulți au crezut (și au sperat!) că acolo există viață inteligentă.
Peisaj marțian din craterul Jezero (foto NASA)
Este celebru episodul ”canalelor de pe Marte”, la fel celebre sunt și romanele și filmele cu marțieni sofisticați și agresivi care vin să ne atace. Astronomul bogat și excentric Percival Lowell a lansat supoziția că Marte fusese o planetă pe moarte și că marțienii săpaseră canalele într-o încercare disperată de a transporta apa din calotele polare pentru a iriga câmpurile pârjolite.
Imaginile trimise de primele sonde, în anii '70 și de rovere, începând cu 1997 au scos la iveală o planetă uscată și rece, o planetă cu un peisaj prăfuit fără urme de viață. Vehiculele care explorează planeta, croindu-și drum prin suprafața prăfoasă presărată cu roci, au confirmat prezența la sol a unor minerale care se formează doar în prezența apei.
De ce caută oamenii urme de viață pe Marte și de ce subiectul este extrem de interesant?
Pentru că ar avea implicații asupra lumii noastre de azi, asupra filosofiei, asupra istoriei. O ”a doua geneză” pe Marte ar schimba modul în care ne privim locul în Univers.
Pe Marte s-au schimbat multe în rău acum 3 miliarde de ani
”Biografia planetei spune că pe vremuri Marte era o planetă caldă și umedă, cu lacuri și cratere inundate de apă. Avea o atmosferă densă și multă apă lichidă și viață. Apa se forma la suprafață și forma lacuri cu fund plat de argilă. Toate acestea s-au schimbat destul de brusc când Marte și-a pierdut câmpul magnetic. Câmpurile sale de gheață și ghețarii s-au topit, apa acumulându-se în spatele barajelor de gheață. În cele din urmă, barajele s-au topit și au eliberat curenți masivi de apă, care apoi s-a evaporat. Marte a devenit în cea mai mare parte locul arid și rece care este astăzi”, explică Paul Murdin în cartea Viețile secrete ale planetelor.
Cercetările făcute de NASA au dovedit că Marte a avut în trecutul îndepărtat apă în abundență. De ce este apa importantă: iată ce spune Murdin:
”Apa este o premisă obligatorie pentru viață. Pe Pământ, viața a început în oceane, probabil în apele adânci din apropierea zonelor active vulcanic de pe fundul mării. Chiar dacă vietățile oceanice s-au târât pe țărmurile marine și acum sălășluiesc pe uscat, trebuie să bea apă ca să-și reîmprospăteze apa pierdută prin procesele biologice. Apa este necesară ca solvent pentru reacții biochimice care fac viața să funcționeze. Dovezile că în trecut au existat pe Marte cantități mari de apă au dat naștere presupunerii că s-ar putea să se găsească în unele locuri cantități mici și au constituit un imbold pentru căutarea mai atentă și pe o scară mai largă a posibilelor urme de viață”.
Apa nu poate rezista în stare lichidă la suprafața planetei din cauza presiunii atmosferice scăzute și a temperaturilor extrem de scăzute.
Ilustrație NASA
Apa nu este singurul element care poate face o lume locuibilă și, în general, cerințele pentru existența vieții pe Pământ sunt energia, carbonul, apa lichidă și alte câteva elemente precum azot, sulf și fosfor. Pe Marte însă, condițiile sunt mult mai grele nu doar fiindcă planeta este uscată, dar și fiindcă este extrem de rece (media pe Terra este +15 grade, pe Marte este -62 de grade).
Diferențele dintre Marte și Pământ
- Marte are jumătate din diametrul Pământului
- Atmosfera este foarte rarefiată, iar presiunea atmosferică este sub 1% din cea terestră
- Marte primește o cantitate de peste 70 de ori mai mare de radiații cosmice.
- Marte nu are un câmp magnetic global, ci unul foarte slab ce nu protejează planeta de radiația cosmică
- Pe Marte nu există oceane, fluvii sau lacuri, iar apa se găsește doar sub formă de gheață, fie la calotele de la poli, fie îngropată sub suprafață
- Marte nu are o tectonică a plăcilor.
- Pe Planeta Roșie rar temperaturile trec de +20 de grade, iar asta la ecuator, în timp ce la poli pot fi -120 de grade.
De ce cred oamenii cu certitudine că a existat apă acum câteva miliarde de ani pe Marte? Iată ce spune Monica Grady, profesor de științe planetare și spațiale la Milton Keynes University
”Sateliții orbitali au făcut fotografii ale peisajului marțian și imaginile arată urmele lăsate pe suprafață de fluvii, râuri, lacuri, delte și mări. Sondele spațiale au cartografiat distribuția unor generații diferite de roci care conțin minerale argiloase: sedimente care să fi fost depuse de corpuri de apă stătătoare. La sol, imaginile de prim - plan realizate de camerele sondelor și roverelor ne arată roci cu stratificare încrucișată, pietricele erodate pe apă și depozite de pietriș. Este greu de contestat că Marte a avut o importantă istorie fluvială, ceea ce înseamnă că apa s-a situat la suprafața sa și a fost stabilă timp de mai multe milioane de ani”.
Jezero Crater (foto NASA
Marte a avut la începuturile sale și alte ingrediente potrivite pentru apariția vieții, cum ar fi moleculele de hidrogen, monoxid de carbon și amoniac. În plus, la începuturile sale se crede că Marte avea un mediu înconjurător în care moleculele puteau supraviețui fără să fie distruse, practic un mediu ce încuraja reproducerea și dezvoltarea unor organisme vii.
Se consideră că în urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani aproape toată atmosfera marțiană dispăruse din cauza vântului solar care a ”smuls” părți din atmosferă.
Unde am putea găsi urme de viață fosilă pe Marte?
Iată ce spune Monica Grady:
”Până acum nu am găsit nicio dovadă a prezenței vieții, dar încă nu am explorat în subteran, nu am săpat și nu am forat suficient de adânc sub suprafață, pentru a putea fi siguri”.
”Dacă nu există forme de viață la suprafață, ar putea exista la adâncime mai mare? Roverul Curiosity a forat la o adâncime de 7 cm, probabil încă insuficient de mare pentru a trece de zona de acțiune a radiațiilor. Chiar și așa au fost detectate molecule organice, deși există unele îndoieli dacă acestea sunt sau nu rezultatul unei contaminări (...) Așadar, existența unor materiale organice indigene pe Marte este încă neconfirmată”.
Roverul Perseverance, care a ajuns recent cu bine pe Marte, poate fora până la 8,5 cm și are cele mai avansate instrumente științifice cu care oamenii au încercat vreodată să caute urme de viață pe Marte.
Astfel, roverul are cele mai performante sisteme de căutare a vieții trimise de oameni pe o altă planetă, fiind vorba de un super laborator de astrobiologie. Perseverance caută urme de viață de Marte, iar Jezero Crater este un loc extrem de atrăgător fiindcă se crede că acolo au fost un lac și o deltă cu apă lichidă, acum peste trei miliarde de ani. Roverul are un laser și un spectrometru pentru a detecta minerale și componente organice, dar are și un instrument de scanare cu raze X care va măsura componența și structura rocilor de pe fundul craterului. Echipa de la NASA a montat și camere cu super zoom care vor putea studia de la distanță structura rocilor, iar un laser va putea pulveriza părți din roci marțiene pentru a studia compoziția din vaporii ce rezultă după operațiune.
Să nu mai vorbim de faptul că, dacă roverul va reuși să pună în mici tuburi metalice mostre de praf și rocă, va fi uimitor ca ele să fie analizate pe Terra, în caz că misiunile viitoare vor reuși să le aducă.
Foto NASA
Pe Pământ au ajuns și meteoriți de pe Marte și au fost analizați, dar posibilitatea contaminării terestre este foarte mare, mai ales că unii meteoriți au căzut acum multe mii de ani și deci analiza nu este concludentă. Este celebru cazul unui meteorit din Antarctica și în 1996 s-a crezut că s-a descoperit o fosilă în acestă rocă marțiană, o posibilă bacterie pietrificată. Descoperirea a rămas controversată și au fost multe dezbateri, îndoielile venind din faptul că meteoritul s-a aflat de 13.000 de ani în Antarctica și a fost destul timp să se umple de microbi tereștri.
Metanul - Trei tehnici și dovezi neclare
Un alt criteriu prin care se poate deduce existența vieții este prezența metanului în atmosfera planetei. Metanul este distrus de radiațiile ultraviolete, așa că prezența lui presupune existența unei surse active care îl elimină neîncetat în atmosferă.
Sursa poate fi abiotică (de exemplu, dezagregarea rocilor de silicat, cum ar fi cele bazaltice, generează metan). Metanul poate avea o sursă biologică (pe Pământ termitele și rumegătoarele produc metan, dar și microorganismele produc extrem de mult metan).
Iată ce spune Monica Grady, în cartea ”Extratereștrii”, un volum editat de Jim Al Khalili:
”Metanul a fost găsit în atmosfera lui Marte prin trei tehnici separate. A fost detectat mai întâi de telescoapele de pe Pământ și părea să fie concentrat în nori ce pluteau deasupra anumitor regiuni ale suprafeței marțiene. Când observațiile au fost repetate trei ani mai târziu, metanul dispăruse, făcându-i pe observatori să conchidă că norii sunt sezonieri și apar doar în timpul verii marțiene.
Metanul a mai fost detectat de un instrument aflat la bordul sondei orbitale Mars Express, din nou concentrat în nori, dar în regiuni diferite de cele identificate cu ajutorul telescoapelor. Din nefericire, interpretarea ambelor rezultate este controversată, astfel încât nu se pot trage concluzii clare despre semnificația nivelului de metan observat. Încă nu există dovezi definitive în favoarea dovezilor biologice a metanului de pe Marte, iar dacă în ecosistemele subterane marțiene trăiesc bacterii producătoare de metan, aceste microorganisme nu generează cantități suficiente pentru a-l putea detecta”.
De ce NU ar trebui să credem că doar pe Terra există viață
Dacă am găsi dovezi clare că a existat viață în altă parte ar fi un moment extraordinar
”Descoperirea în alte părți din univers a unor forme de viață, mai simple, neinteligente (sau a dovezilor existenței lor în trecut), este mult mai probabil[ și, după mine, nu cu puțin mai tulburătoare decât descoperirea vieții inteligente”, spune Neil deGrass Tyson care adaugă că unul dintre cele două locuri în care ar trebui să căutăm ține de ”albiile secate de pe Marte, unde s-ar putea să existe dovezi fosile ale existenței vieții în trecut”. Al doilea loc este sub oceanele de gheață ale Europei, satelitul lui Jupiter.
De-a lungul secolelor, mulți gânditori au spus că doar pe Pământ există viață, negând orice posibilitate ca altundeva în univers să mai fie ființe inteligente.
Foto Lemusique, Dreamstime.com
Seth Shostak, astronom la SETI Institute și cunoscut pentru proiectul de căutare a vieții extraterestre, spune că dacă s-ar descoperi că pe Marte sigur a existat viață, acest lucru va schimba pentru totdeauna modul în care umanitatea își percepe propria importanță.
Proiectul SETI se referă la căutarea inteligenței extraterestre și constă în încercarea de a detecta semnale electromagnetice pe care o civilizație avansată le-ar putea trimite în spațiu, cu intenție sau nu.
El explică, într-un editorial pentru CNBC, că dacă am găsi dovezi ale vieții pe Marte, ar trebui să abandonăm ideea că noi, oamenii, suntem privilegiați și că ființele de pe Terra sunt singurii locuitori ai universului.
Și religia ar fi afectată chiar și dacă am descoperi doar urmele unor organisme extrem de simple, fiindcă de-a lungul ultimelor sute de ani nu puțini au fost teologii și prelații care au criticat descoperirile științifice care arătau că Terra nu are o poziție centrală în Univers. O certitudine legată de viața pe Marte acum 3 miliarde de ani ar însemna pentru mulți că planeta noastră nu este unică, așa cum o mulțime de oameni consideră.
Nu trebuie uitat că multe sute de ani s-a crezut că Pământul este centrul universului cunoscut și asta era un fapt de la sine înțeles. Nu doar că universul arată așa, dar fusese creat de Dumnezeu.
Dacă se va dovedi că pe singura planetă pe care putem ajunge s-o explorăm în detaliu la nivel de suprafața a existat viață, se poate trage concluzia că viața este mult mai comună în Univers decât susțin cei care spun că viața apare extrem de rar și în condiții cu totul speciale.
Click aici pentru a mări fotografia
.jpg)
.jpg)
.jpg)
(1).gif)
.jpg)
.png)
.jpg)
.jpeg)
.png)
Adauga comentariul tau