Comuna Fulga

Pe o zonă întinsă din judeţul Prahova se află comuna Fulga, alcătuită din satele Fulga de Sus, respectiv Fulga de Jos. În ceea ce priveşte primele datări ale comunei, acestea se găsesc sub numele de Smârciu. Cu o economie bazată pe zootehnie, piscicultură şi agricultură, comuna Fulga organizează an de an manifestări sociale în cadrul bibliotecii, care poartă numele economistului, agronomului şi omului politic Laurenţiu Fulga, cunoscut sub pseudonimul Petre Aurelian.

În urma descoperirilor arheologice, realizate de Victor Teodorescu, s-a constatat că în vremurile apuse aici îşi aveau reşedinţa câteva oşti gentilice, forme de organizare din epoca bronzului. Tot aici, s-au mai descoperit şi urme din perioada geto-dacică, dovadă că această comună are o istorie care încă aşteaptă să fie spusă. Cu toate acestea, satul este atestat documentar la data 1 iunie 1526. În cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie din judeţul Prahova sunt documente care fac referire la procesul de destrămare a obştii săteşti, dar şi la locul important pe care l-au ocupat modelele romane şi ceramica în dezvoltarea acestui loc după ce a avut loc retragerea aureliană.

Tot pe teritoriul comunei a fost descoperită o monedă de argint, care datează de pe vremea lui Constantin cel Mare. La acel timp, oamenii locuiau în case din lemn, construite din pereţi împletiţi şi încărcaţi cu lut, având ca ocupaţie cultivarea pământului şi păstoritul. De asemenea, au fost descoperite turnuri care datează din epoca fierului, din Hallstatt.

Începând cu anul 1781, este menţionat pentru prima dată în documente numele de Fulga, în loc de Smârciu, denumirea sub care era cunoscută aşezarea. Legenda spune că etimologia numelui satului ar avea legătură cu o domniţă care a fugit din locurile natale din cauza tătarilor care au năvălit. Ajungând la dealul Istriţa, a văzut înspre vale câmpul întins şi a hotărât să îşi pună aici stânile. Ulterior au fost construite şi case cu ajutorul slujitorilor domniţei.

În secolul XIX, datorită acţiunilor boiereşti de creştere a zilelor de clacă, situaţia ţărănimii s-a înrăutăţit ceea ce a condus la participarea masivă a oamenilor din Fulga la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu din anul 1821. În urma înfrângerii de la revoluţie, locuitorii fulgeni care au luat parte la acţiune, au fost aspru pedepsiţi. Abia în anul 1859, ţăranii din Fulga sunt împroprietăriţi, în urma Unirii Principatelor Române, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Cu toate că centrul satului a devenit proprietatea comunei, pădurea şi lacul au rămas sub proprietatea prinţesei Aurelia Ghica şi a prinţului Iorgu Ghica. În cele din urmă, aceştia au defrişat pădurea, deoarece au dorit extinderea terenurilor arabile.

Spre final de secol XIX populaţia comunei a crescut considerabil, fapt ce a condus la micşorarea suprafeţei de pământ pentru o familie. Cu un mare spirit patriotic, restrânsa comună a fost printre primele care a pornit la luptă în anul 1888, fiind chiar centrul răscoalei.
Pe teritoriul comunei Fulga, se află şi lacul cu acelaşi nume, unde locuitori obişnuiesc să meargă la pescuit.

Vă invităm să vizitaţi comuna Fulga, un important centru istoric din judeţul Prahova şi nu numai. Aveţi ocazia să aflaţi mai multe despre oamenii care au avut curaj să se alăture lui Tudor Vladimirescu pentru a-şi cere drepturile, oameni care au ştiut să lupte pentru ce le era cuvenit.

Ascultati istoricul obiectivelor turistice din Romania apeland serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numarul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 3726

Sursa foto: ro.wikipedia.org