Un capitol neîncheiat al istoriei. Ce cuprinde Tezaurul României, trimis în Rusia acum mai bine de 100 de ani

Un capitol neîncheiat al istoriei. Ce cuprinde Tezaurul României, trimis în Rusia acum mai bine de 100 de ani
Tezaurul României de la Moscova este și va rămâne singurul caz din istoria lumii în care o rezervă de aur monetară este încredinţată cu toate documentele și garanțiile că va fi returnată oricând la cererea proprietarului, iar obligaţiile asumate nu au mai fost nicicând respectate.

 

Astăzi, foarte puțini români cunosc întreaga istorie a Tezaurului României, care de mai bine de 100 de ani se află la Moscova, însă și mai puțini sunt cei care știu ce conține acesta.

Ce cuprinde Tezaurul României, trimis în Rusia
Povestea Tezaurului României de la Moscova a început în toamna anului 1916, la scurt timp după ce țara noastră a luat decizia să renunțe la neutralitate și să intre în Primul Război Mondial pentru a realiza unirea cu Transilvania.

După ce trupele germane, austro-ungare și bulgare au pătruns în România și au ocupat rând, pe rând, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, armata țării, Casa Regală, precum și întreaga elită politică s-au retras la Iași, în Moldova, singurul teritoriu românesc rămas neocupat.

Situația alarmantă de pe front, dar și teama de ocupare totală a României, i-a determinat pe reprezentanții guvernului condus la acea dată, de Ion I. C. Brătianu, să trimită tezaurul românesc la Moscova, capitala Imperiului Rus, unul dintre principalii aliații ai țării noastre.

De-a lungul istoriei, această practică a fost foarte des întâlnită. În vreme de război, foarte multe țări își transferau tezaurul național într-un alt stat aliat, de teama ca acesta să nu cadă în mâinile cotropitorilor. Însă, niciodată nu s-a mai întâmplat ca o rezervă de aur monetară care a fost încredinţată cu toate documentele și garanțiile necesare să nu fie returnată la cererea proprietarului.

Tezaurul României cuprindea 93,4tone de aur, reprezentat de lingouri și monede care aparțineau Băncii Naționale a României, precum și unor bănci private, companii sau persoane private din țara noastră.

Din tezaurul național mai făceau parte, pe lângă cantitatea impresionantă de aur, piese unice de artă, printre care se aflau și 1.350 de tablouri extrem de valoroase, documente, manuscrise, odoare ale unor mănăstiri, arhive și multe altele.

În decembrie 1916, într-un tren cu 17 vagoane care avea destinaţia Moscova, au fost încărcate 1.738 casete cu aur care aparțineau Băncii Naţionale, în valoare de 314.580.456,84 milioane lei, şi două casete cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare declarată de 7 milioane lei. odată ajunse la Moscova acestea au fost depuse în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat în ”Sala armelor”, de la Kremlin. Valoarea întregului depozit făcut la Moscova pe numele BNR era de 321.580.456 lei aur.

În iulie 1917 a început pregătirea unui alt transport
În iulie 1917, a început pregătirea unui alt transport, în care au fost incluse şi valori ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, o parte din documentele păstrate la Arhivele Statului, arhivele unor instituţii publice şi particulare, lucrări de artă şi alte piese de valoare aparţinând colecţiilor particulare, odoare mănăstireşti, cărţi rare, manuscrise, documente şi colecţiile numismatice ale Academiei Române, ale Muzeului de antichităţi, valori ale unor mari bănci comerciale, respectiv acţiuni, obligaţiuni, depozite ale clienţilor etc.

În trei dintre cele 27 de vagoane pregătite au fost încărcate 188 de casete cu aur şi cu alte valori ale Băncii Naţionale. Valoarea declarată a celor 188 casete era de 1.594.757.083 lei. Aurul efectiv era calculat la 574.523 lei, arhiva la 500.000 lei, iar restul reprezenta valoarea titlurilor, efectelor, depozitelor, cărţilor şi a altor acte ale BNR evacuate împreună cu aurul. După acest ultim transport, cantitatea de aur depozitată la Moscova a ajuns la valoarea de 315.154.980 lei, fiind vorba despre 93,4 tone aur fin, potrivit Agerpres.

După încheierea conflictului militar, autoritățile române nu au reușit să recupereze niciun gram de aur de la Moscova deoarece, Rusia condusă de Vladimir Ilici Lenin, a considerat Tezaurul României pradă de război și a refuzat restituirea acestuia.

O rază de speranță că tezaurul românesc va fi recuperat a apărut în anii 1935, 1956 și 2008, când a existat un semn de bunăvoință din partea sovieticilor și ulterior al rușilor, care au restituit parțial, în tranșe, rezerva de aur monetară. Cu toate acestea, cea mai mare parte din tezaur a rămas la Moscova, iar acest lucru rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și Rusia.