Deși rămân în topul sărăciei, românii sunt și printre cei mai fericiți europeni

 * România continuă să surprindă Europa cu un paradox evident: deși o treime dintre români trăiesc în condiții de sărăcie sau la limita acesteia, ei se declară în același timp printre cei mai fericiți cetățeni ai Uniunii Europene * datele recente publicate de Eurostat arată că țara noastră se află pe primul loc în UE în ceea ce privește riscul de excluziune socială, însă ocupă, totodată, un loc fruntaș la satisfacția față de viață

Potrivit Eurostat, România și Bulgaria rămân cu mult peste media europeană a sărăciei de 21%. În România, aproape o treime din populație trăiește în pragul sărăciei. Deși indicatorii macroeconomici au înregistrat o creștere constantă a PIB-ului în ultimii ani, aceasta nu se reflectă într-o reducere notabilă a sărăciei: în ciuda dezvoltării economice, rata persoanelor expuse la excluziune socială nu scade. Experții explică faptul că majorarea PIB-ului a favorizat, în principal, segmentele deja avute, lărgind și mai mult prăpastia dintre bogăție și sărăcie.

Se estimează că 94,6 milioane de europeni trăiesc în gospodării cu mari lipsuri materiale sau sociale. În România, chiar și pentru cei care au un loc de muncă la program normal, salariile mici și costurile ridicate de trai îi pot duce într-o zonă de vulnerabilitate economică. Datele Eurostat indică și faptul că națiunile cu cea mai mare expunere la sărăcie – inclusiv România, Bulgaria și Grecia – sunt, paradoxal, printre cele cu cele mai multe ore de lucru pe săptămână.

Fericire în ciuda dificultăților materiale

A doua surpriză relevată de datele Eurostat se referă la nivelul de satisfacție al vieții. Deși România se confruntă cu un risc social și economic ridicat, se află printre țările fruntașe la capitolul fericire și mulțumire față de propriul timp liber, cot la cot cu națiuni precum Finlanda și Elveția. Turcia, Bulgaria și Grecia se află, în schimb, la coada clasamentului privind satisfacția în viață.

Acest contrast aparent este explicat, de multe ori, prin specificul cultural, relațiile sociale strânse și nivelul de adaptare al românilor. De asemenea, sprijinul familiei și al comunității joacă un rol esențial în gestionarea dificultăților cotidiene. Pentru mulți români, valorile precum solidaritatea, tradițiile și apropierea de cei dragi compensează, într-o anumită măsură, lipsurile materiale.

Experții subliniază importanța echilibrului între creșterea economică și bunăstarea socială. În România, discrepanța dintre cetățenii bogați și cei săraci este în continuă creștere, iar procentul semnificativ al populației aflate în risc de excluziune arată că politicile publice nu reușesc să răspundă nevoilor reale ale comunității. Cu toate acestea, datele privind fericirea sugerează că factorii de coeziune umană – sprijinul emoțional, solidaritatea, viața de familie – pot atenua impactul condițiilor dure de trai.

Dan DIMA