„Trebuie să ne concentrăm pe educaţie, politica în sine nu este de ajuns”

* ţările care vor ieşi primele din tunelul crizei sunt cele care au ştiut să investească în educaţie şi formare profesională, este de părere filosoful spaniol Fernando Savater, care a încercat să proiecteze scenarii pentru depăşirea „Marii Depresii”, într-un interviu pentru revista italiană L'Espresso

„Austeritatea împinsă până la exces nu rezolvă problemele. Pentru a ieşi din catastrofa produsă de capitalismul speculativ aş miza mai degrabă pe educaţie. Singură, în vremuri de urgenţă, politica nu poate stimula consumul şi creşterea. Dar chiar şi în acest an zero o investiţie în formarea profesională poate avea un efect puternic în soluţionarea problemelor cele mai grave”, consideră Savater.
Timp de cinci ani, a explicat el, singura ancoră de salvare atât în Spania cât şi în Italia a fost familia, un fel de ONG magic, care a îndeplinit rolul de plasă de siguranţă socială. Dar resursele s-au subţiat acum. „Este nevoie de un declic care să implice mai ales noile generaţii. E timpul ca tinerii să redescopere valoarea educaţiei. Aici, în Spania, pentru prea mult timp au fost aproape încurajaţi să-şi abandoneze studiile pentru a intra în sectorul turismului /.../ amăgiţi de câştigul imediat, de strălucirea unei vieţi plăcute şi fără prea multe angajamente”, spune Savater.
În eseurile sale, filosoful spaniol pune adesea accentul pe valorile eticii. Întrebat dacă nu crede că un declic ar fi necesar şi în această sferă grav afectată în ţările mediteraneene de virusul corupţiei, Savater afirmă că „etica este întotdeauna individuală şi niciodată colectivă”. În opinia sa, ţările mediteraneene sunt victimele unei iluzii periculoase, a creditului facil, a evaziunii fiscale, a paradisurilor fiscale. „O lume fictivă. Construită pe picioroangele fragile ale unei abundenţe artificiale şi a unei absenţe aproape totale a controlului”, apreciază el.
Solicitat să comenteze de ce ţările nordice din Europa sunt mai puţin expuse acestor slăbiciuni, Savater a relevat că ţările anglo-saxone au dezvoltat o etică a muncii care le protejează mai bine de deraieri. „Este posibil ca protestantismul să fi inculcat în Europa de Nord mai mult sens al rigorii şi disciplinei decât a reuşit să facă catolicismul în sudul continentului. Nu există însă un rău mediteranean. Grecia s-a prăbuşit, pentru că dispune de resurse limitate şi a falsificat bugetele pentru a adera la zona euro. În Spania s-a mizat prea mult pe turism şi construcţii, dar nu se brevetează niciodată nimic. Nu poţi trăi doar din soare şi plajă. Problema este că la noi s-a extins impunitatea în special pentru delicte din sectorul public. Cleptocraţia nu este însă o problemă exclusiv a popoarelor latine”, a subliniat Savater.
Este nevoie de noi lideri? În opinia sa, problema este că liderii sunt aproape întotdeauna asemănători cu cetăţenii care i-au ales. Dacă se comportă rău este şi vina electoratului care nu a fost în stare să desemneze lideri mai buni. Dar atunci când democraţia greşeşte în ofertele sale reapar imediat sugestiile populismului. În Italia, le adoptă Silvio Berlusconi, un spectru care nu dispare niciodată. În Spania, Artur Mas, cu impulsurile sale secesioniste. În Italia apar însă figuri noi ca Beppe Grillo. „Se poate gândi raţional că nodurile vieţii publice pot fi desfăcute de cineva care se laudă că nu este politician? Aceste personaje sunt ca acei curanderos care combat tumorile cu ierburi magice. Dar, în acelaşi timp umplu un gol”, spune Savater.
El a dat exemplul lui Mariano Rajoy, care a urmat obsesiv ce i-a spus să facă Europa, dar a trebuit să-şi renege promisiunile făcute în campania electorală. În opinia sa, Mario Monti este un tehnocrat, care acţionează ca şi cum s-ar afla într-o aulă universitară mai mult decât în lumea reala. „Competenţa tehnică este o valoare, dar trebuie să aibă o orientare politică. Astăzi liderii ar trebui determinaţi să-şi adapteze personalitatea, nu doar exploatând marile resurse de cunoaştere ale continentului, ci şi folosind Internetul mai mult şi noile frontiere ale tehnologiei”. Internetul în sine, afirmă Savater, poate că nu educă, dar dacă eşti deja educat pe cont propriu poţi obţine mari beneficii din reţea.
Întrebat dacă nu este nevoie de lideri tineri pentru a înfrunta cu un spirit modern viitorul, filosoful spaniol crede că vârsta este un factor relativ. Guvernul Zapatero a fost alcătuit din politicieni tineri. „Cine are mai mult de 45 de ani este failibil”, s-a proclamat cu îndrăzneală. Pe termen lung, s-a produs dezastrul, subliniază el.
Va rămâne în picioare eşafodajul Europei în următorul deceniu? Savater consideră că se va menţine cu condiţia să existe o uniune politică autentică. „Cu două elemente esenţiale: fisc şi armată comună. Acesta nu este un obiectiv utopic. Există deja unii piloni”, afirmă el. „În primul rând, nu cred că va dispărea euro. Ar fi o problemă mai mare să te debarasezi de el decât să-l păstrezi. Iar apoi, în termeni de cultură, Europa este deja de mult timp unită. Nu există persoană cu studii bune, care, chiar născută în Austria, să nu-l citească pe Dante sau Shakespeare”, spune Savater.
În ceea ce priveşte supremaţia germană, Savater consideră că Germania îşi vede de interesele proprii. Cine plăteşte comandă. Este greu de crezut că Angela Merkel va renunţa la leadership. Dar într-o perspectivă mai largă şi Berlinului i-ar putea conveni avantajele unui continent unit politic. Legat de de euroscepticismul Marii Britanii, acesta derivă din faptul că s-a poziţionat întotdeauna la jumătatea distanţei dintre Europa şi SUA, cu care are o legătură puternică. „Dacă lucrurile vor evolua spre ce e mai rău, nu m-ar surprinde dacă Londra va tăia punţile cu Bruxellesul”, spune filosoful spaniol.
Întrebat dacă modelul american mai poate fi o referinţă pentru Europa, Savater a amintit că până în urmă cu câţiva ani dreapta americană îi reproşa lui Barack Obama că refuză să vadă sistemul european. Washingtonul pare acum mai implicat faţă de China, care va moşteni supremaţia mondială într-un viitor apropiat. „Este posibil ca în curând americanii să se confrunte cu aceleaşi probleme de identitate cu care ne-am confruntat noi în această perioadă de declin”, a relevat Savater.