Astăzi este Ajunul Crăciunului pe rit vechi. Creștinii din mai multe țări sărbătoresc această zi, după calendarul iulian. Tradiții și obiceiuri
Dimensiune font:
Astăzi este marcat Ajunul Crăciunului pe rit vechi. Creștinii din mai multe țări sărbătoresc această zi, după calendarul iulian, inclusiv și mulți cetățeni din Republica Moldova.
În cultura occidentală, Ajunul Crăciunului este aniversat pe 24 decembrie. Cu toate acestea Biserica Ortodoxă Coptă, Sârbă, Rusă, Macedoneană și Georgiană, precum și Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, folosesc calendarul iulian, care este în acest moment cu 13 zile în urma calendarului gregorian, așa că pentru adepții acestor Biserici, Ajunul Crăciunului coincide cu 6 ianuarie a următorului an în calendarul gregorian.
Tradițiile păstrate în R. Moldova sunt foarte frumoase și multe din ele sunt legate de Crăciun. În această zi se pregătește masa de ajun, inclusiv pentru sufletele morților, cu alimente de post la care este invitat și preotul ca să le guste și să le binecuvânteze. Tot în această perioadă, copiii dar și adulții vin pe la casele gospodarilor cu diverse colinde de Crăciun, prin care anunță Nașterea Domnului. Tradiția spune că Dumnezeu a lăsat colindele pe pământ special ca să ne mai scape de păcate și să aducă aminte oamenilor despre lucrurile sfinte, cântând despre nașterea lui Isus. Colindătorii sunt răsplătiți cu mere, covrigi, nuci și turte specifice, numite „scutecele lui Hristos”, dar mai nou lumea oferă și bani. Chiar și la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde, pentru că aduc armonie în relațiile dintre oameni. Păstrarea luminii este una dintre cele mai iubite și vechi tradiții în Moldova, tradiție pe care unii dintre locuitorii satelor moldovenești o mai țin. De aceea, în seara de Crăciun, creștinii aprind lumânări, pentru a aduce mai multă seninătate și sfințenie în case și în suflete.
Unele istorioare spun că în noaptea dintre Ajun și Crăciun - apa se preface în vin, iar animalele vorbesc. Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu le piardă la roit. Fetele nemăritate trebuie să țină post negru, pentru a-și putea visa ursitul. Acest obicei se urmează în anumite zone ale țării. De asemenea, în alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate. De asemenea, în multe regiuni, în ziua de Ajun se coace cozonacul de Crăciun.
Tradiția spune că Maica Domnului, fiind pe cale să nască, a cerut adăpost lui Moș Ajun. Acesta, fiind sărac, a îndrumat-o către fratele său, Moș Crăciun. Bătrânul Crăciun era stăpânul staulului unde au stat Iosif și Maria, care nu au găsit loc la han. Nevasta lui Moș Crăciun a ajutat-o pe Maria să nască.
Obiceiul darurilor de Crăciun vine după nașterea pruncului Iisus, care a fost așezat sub un măr. Moș Crăciun a început să culeagă fructele și să le dea cu bucurie copiilor, care treceau pe acolo. De aici vine obiceiul pomului împodobit cu mere roșii, pe atunci, iar mai târziu au început a fi folosite globurile pe brad. Tot de acolo vine tradiția ca Moș Crăciun să aducă daruri copiilor. Cadourile sunt legate și de închinarea magilor, care au adus daruri (aur, smirnă și tămâie) Pruncului Sfânt. În zilele noastre, acesta este întruchipat într-o persoană îmbrăcată în haine roșii, cu barbă și sac cu jucării, care împarte cadouri tuturor copiilor. În unele case, Moșul vine noaptea, când copiii dorm, și lasă darurile sub bradul împodobit.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau