AVAS vrea haosul creanţelor din industrie

Autoritatea a iniţiat un proiect de act normativ prin care cere ANAF creanţele a 233 de firme aflate în insolvenţă sau faliment
Unul dintre argumentele aduse este că ANAF s-ar preocupa mai degrabă de vânzarea activelor la bucată decât de reorganizare
Instituţia consideră că fabricile închise, unele deja dizolvate, sunt printre singurele companii care pot asigura multe locuri de muncă

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vrea să preia de la ANAF creanţele marilor companii ajunse în insolvenţă sau chiar faliment, argumentând că astfel poate căuta şi găsi investitori strategici, dispuşi să găsească soluţii măcar pentru reluarea parţială a activităţii, în timp ce ANAF s-ar preocupa mai degrabă de colectarea creanţelor prin valorificarea activelor.
AVAS are în portofoliul său aproximativ 2000 de societăţi comerciale aflate în procedura insolvenţei, la 233 dintre acestea având şi calitatea de actionar. Dintre cele 233, la 90 AVAS este acţionar majoritar. "O mare parte a acestor societăţi sunt considerate societăţi de importanţă locală, numărându-se printre singurele companii care pot asigura un număr important de locuri de muncă, în zone cu un grad de şomaj ridicat şi în care s-au închis rând pe rând unităţi industriale importante", notează AVAS.
Problema care se pune este însă alta: majoritatea companiilor în cauză nu mai au niciun fel de activitate de mai bine de şapte ani, unele dintre ele fiind între timp dizolvate (precum Deltasistem, la care AVAS deţine 99,99% din acţiuni, şi Polirom - AVAS are 84,28% din titluri), pentru altele neostenindu-se nimeni să depună vreun bilanţ sau orice fel de date financiare pe site-ul Ministerului Finanţelor. 
Excepţie fac Fortus - Iaşi (unde AVAS are 60% din acţiuni) şi Aversa Bucureşti (AVAS deţine 66,27% dintre titluri), despre care AAAS notează, în nota de fundamentare a proiectului, că a constituit şi constituie o preocupare a autorităţii, în vederea asigurării predictibilităţii financiare asupra veniturilor statului, dar şi asigurarea locurilor de muncă în zonele afectate de criză economică mondială.

În ciuda tuturor acestor aspecte legate de faptul că, după privatizare, din marile companii deţinute de stat nu a mai rămas mare lucru, cu excepţia terenurilor sau a halelor care ar putea trezi, la un moment dat, interesul celor interesaţi să dezvolte proiecte imobiliare sau să vândă halele la fier vechi, AVAS justifică iniţierea proiectului prin posibilitatea de a urgenta reintrarea firmelor aflate în insolvenţă în circuitul industrial şi parcurgerea etapelor până la funcţionarea la parametri.
"...AAAS (Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, aşa cum doreşte să se numească AVAS conform unui proiect de HG postat pe site-ul său - n. red.) pe baza procedurilor specifice şi a experienţei specifice acumulată, poate contribui la atragerea unor investitori interesaţi să dezvolte unele segmente de activităţi din cadrul acestor societăţi comerciale, în timp ce ANAF, în general, urmăreşte valorificarea activelor şi recuperarea creanţei, ceea ce demonstrează că această soluţie propusă de AAAS va putea avea rezultate benefice asupra activităţii economice a acestor societăţi comerciale, dar şi un impact social semnificativ", se arată în proiectul AVAS.

Fabrici devalizate de noii patroni

Cum spuneam, din fabricile care au fost odată n-a rămas mai nimic, cu excepţia creanţelor despre al căror cuantum noi nu avem cunoştinţă şi se pare că nici autorităţile odată ce datele nu sunt publicate nicăieri.
Fabricile au fost devalizate după privatizare de noii patroni, precum fraţii Nanaa, în cazul Terom Iaşi, Mihai Tânjală în cel al Nitramoniei, fraţii Awdi în cazul Rodipet (actualul Network Press Concept).
Mihai Tânjală a fost condamnat în urmă cu un an la 5 ani de închisoare şi pentru devalizarea SC ICMUG SA Giurgiu (fosta Întreprindere de Construcţii şi Utilaje Grele Giurgiu), după ce a vândut două active ale societăţii la valori mult mai mici faţă de preţul real al pieţei. În acest fel, activele au fost dobândite la preţuri modice de către firmele controlate de Mihai Tânjală şi membrii familiei sale, pentru ca ulterior să fie revândute la preţurile de piaţă. În urma acestei tranzacţii, Tânjală ar fi obţinut mai bine de 500.000 de euro, bani necuveniţi. Mihai Tânjală a fost acţionar al societăţii Nitramonia în perioada 2004 - 2006, moment în care societatea a intrat în lichidare.

Majoritatea nu au depus situaţiile financiare în perioada 2004 - 2011

Conform datelor financiare postate pe site-ul Ministerului Finanţelor în 2011, ICMUG Giurgiu (AVAS deţine 99,11% din acţiuni) avea 3 salariaţi, datorii totale de peste 3 mil. lei, cifră de afaceri zero şi pierderi de peste 50.000 lei. Din 2006 până în 2011 nu există situaţie financiară depusă pe site-ul MFP. În 2006, ICMUG avea datorii de 7,3 mil. lei, o cifră de afaceri de 1,6 mil. lei, o pierdere netă de peste 3,4 mil. lei şi 141 angajaţi.
Navrom Constanţa (AVAS - 98,26% din acţiuni)- din 2004 până în 2011 nu există situaţie financiară pe site-ul MFP. În 2011 întreprinderea de Transporturi maritime şi costiere de marfă avea datorii de 189 mil. lei, o cifră de afaceri netă de 4849 lei, pierderi de 245.000 lei şi 9 angajaţi. În 2004, Navrom avea datorii totale de 1.900 miliarde lei, o cifră de afaceri de peste 211 mil. lei o pierdere de peste 1.700 miliarde lei şi 20 de angajaţi.
Centrul de cercetări pentru antibiotice Iaşi (AVAS - 100% din acţiuni) a depus ultima situaţie financiară în 2006. Cu numai 32 de angajaţi, centru avea datorii totale de 2,2 mil. lei, o cifră de afaceri de 133.000 lei şi o pierdere netă de peste 473.000 lei.
Sidermet Călan Hunedoara (AVAS - 98,18% din acţiuni) a depus ultima situaţie financiară în 2004, pe prima pagină menţionându-se că data prelucrarii cererii de inregistrare/menţiuni de la ONRC sau a declaraţiei de înregistrare/menţiuni de la organul fiscal competent, de către ANAF este 07ianuarie 2013.
În 2004, întreprindera specializată în demolarea clădirilor, construcţiilor şi teraselor avea datorii totale de 1.807 miliarde lei vechi, o cifră de afaceri de 101 miliarde lei vechi, profit de aproape 2 miliarde lei vechi şi doar 12 angajaţi.
Nitramonia Făgăraş - Braşov (AVAS - 96,84% din acţiuni) nu a depus nicio situaţie financiară între anii 2004 şi 2011, în 2011 înregistrând datorii totale de 103 milioane lei şi o cifră de afaceri de numai 1.750 lei, cu pierderi de  1,8 mil. lei şi niciun angajat. În 2004 avea datorii totale de 898 miliarde lei, o cifră de afaceri de 286 miliarde lei, pierderi de 62 mld. lei şi 547 angajaţi.
Combinatul de Utilaj Greu Cluj Napoca (AVAS - 91,15% din acţiuni) nu a depus nicio situaţie financiară între anii 2005 şi 2011, în 2011 având datorii totale de 16,7 mil. lei, cifră de afaceri zero, profit de 95.000 lei şi zero angajaţi. În 2005, datoriile erau de 70,5 mil. lei, cifra de afaceri de 6,6 mil. lei, pierderea de 3,4 mil. lei şi doar 2 angajaţi.
Republica Bucureşti (AVAS - 89,76% din acţiuni) nu a depus situaţii financiare între anii 2004 şi 2011, în 2011 având datorii totale de 240 mil. lei, o cifră de afaceri de 375.000 lei şi pierderi de 1,8 mil. lei, un singur angajat.
Fabrica specializată în producţia de tuburi, ţevi, profile tubulare şi accesorii din oţel înregistra în 2004 datorii totale de 2.170 mld. lei vechi, cifră de afaceri de 25 mld. lei vechi,, pierderi de 532 mld. lei vechi şi numai 29 angajaţi.
Terom Iaşi (AVAS - 85,9% din acţiuni) nu a depus situaţii financiare în perioada 2008 - 2011 în 2011 având datorii totale de 533 mil. lei, cifră de afaceri zero şi pierderi de  peste 10,5 mil. lei, cu zero angajaţi.
În 2008, datoriile erau aceleaşi, dar pierderile  de numai 230.00 lei, firma având şi 5 angajaţi.
Solventul (AVAS - 81,7% din acţiuni) nu a depus situaţii financiare în perioada 2004 - 2011, în 2011 având datorii totale de 5,1 mil. lei şi profit de 1,7 mil. lei la o cifră de afaceri zero şi 2 angajaţi.
Siderca Călăraşi (AVAS - 81,5% din acţiuni) nu a depus situaţii financiare în perioada 2007 - 2011, în 2011 înregistrând datorii totale de 233 mil. lei, o cifră de afaceri de 46 mil. lei, pierderi de 20 mil. lei şi 33 angajaţi.
În 2007, pierderile erau de 9 mil. lei, iar datoriile de 227 mil. lei, numărul angajaţilor fiind 48.

În lista firmelor aflate în insolvenţă, rerganizare sau faliment, la care AVAS este acţionar majoritar se mai numără Petromin Constanţa, ROCAR, Bucureşti, Tractorul Braşov, Nicolina Iaşi, Network Press Concept (fostul Rodipet) şi multe altele.

Cannabis SA, închisă acum 20 de ani, prelucra tulpinile de cânepă

Una dintre societăţile aflate în portofoliul AVAS pentru care autoritatea vrea să preia creanâele de la ANAF este Cannabis SA, înfiinţată în 1991 în oraşul Jimbolia din judeţul Timiş. Societatea a avut sediul pe str. Cînepei nr. 1953 şi a fost închisă, conform datelor postate pe site-ul Consiliului Judeţean Timiş (pentru că pe site-ul Ministerului Finanâelor nu există nicio referire în afara celei legate de înfiinţarea ei), doi ani mai târziu, în 1993, moment în care au fost dispinibilizaţi 300 de angajaţi. 
SC "Canabis" SA, la care AVAS deţine 74,22% dintre titluri, a fost o fabrică de prelucrare a tulpinilor de cânepă.

Firme dizolvate, aflate în portofoliul AVAS

Firma Deltasistem a fost dizolvată la 24 October 2005, dar a depus situaţia financiară în 2011, cu datorii totale de 1,5 mil. lei şi pierderi de 14.000 lei la o cifră de afaceri zero.
Şi Polirom a fost dizolvată, în februarie 2007. Potrivit situaţiei financiare depuse în 2011 avea datorii totale de 18,2 mil. lei, o cifră de afaceri de 101.000 lei, profit de 380.000 lei şi numai 4 angajaţi.