Lapte contaminat cu aflatoxină. Efectele scandalului în România

Încrederea românilor în siguranţa laptelui vândut în magazine a scăzut în urma mediatizării intensive şi comunicării precare pe tema contaminării cu aflatoxină, doi din cinci consumatori declarând că nu au mai cumpărat lapte în ultima săptămână, potrivit Rogalski Grigoriu Public Relations.

 

"Deşi a fost mediatizat doar o săptămână, subiectul laptelui contaminat cu aflatoxină a generat rapid neîncredere în rândul consumatorilor români, astfel că 36% nu ştiu dacă laptele din magazine mai este sigur pentru consum, în timp ce 22% consideră că acesta nu este sigur. Doar 43% dintre respondenţi au declarat că au în continuare încredere în laptele pe care îl găsesc în comerț", potrivit unei analize realizate de Rogalski Grigoriu Public Relations.

Aproape 40% dintre persoanele chestionate au arătat că în ultima săptămână nu au mai cumpărat lapte, în timp ce 20% spun că au luat doar de la producători de încredere, pe fondul informațiilor potrivit cărora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare cu aflatoxină au fost retrase.

Televiziunea a fost în continuare principala sursă de informare pentru majoritatea consumatorilor (80%), urmată de internet (12%), radio (4%), ziare (1,5%) şi alte surse informare (2,5%), conform unei cercetări realizate pe platforma iVOX.ro, la care au participat 3.843 de persoane.

La fel ca în cazul cărnii de cal greşit etichetate, tema laptelui contaminat a intrat pe agenda consumatorilor, astfel că 85% au arătat că în ultima săptămână au discutat cu cei apropiați despre acest subiect, în principal cu familia (47%), urmată de prieteni (22%) şi colegi (17%).

"Acest rezultat califică subiectul la un scor de viralitate de 4,25 (maxim 5) atins după doar 7 zile de expunere media. Acest scor a fost evaluat de consultanții Rogalski Grigoriu Public Relations ca fiind unul extrem de ridicat, mai ales dacă este comparat cu cel calculat pentru criza cărnii de cal, care s-a ridicat la 4,75 după aproape 6 săptămâni de mediatizare intensivă. Rezultatele sunt confirmate şi de creşterea de 25 de ori a nivelului de interes față de cuvântul «aflatoxină», măsurat de motorul de căutare Google în luna martie față de luna februarie 2013", se arată într-un comunicat al companiei.

Conform datelor ZeList Monitor, subiectul a creat în mediul online un număr total de 1.588 de apariții (ştiri şi comentarii) la care au fost potențial expuşi 3,3 milioane de oameni. Cele mai de impact surse online, conform ZeList Monitor, au fost mediafax.ro, stirileprotv.ro şi adevărul.ro.

Interesul oamenilor pe Facebook.com s-a îndreptat mai cu seamă către paginile mărcilor de lapte prezente pe această rețea de socializare, unde au pus întrebări de natură să-i ajute să descopere mărcile suspectate. Reacția brandurilor care s-au confruntat cu astfel de solicitări a fost promptă, de natură să oprească speculațiile făcute pe fondul comunicării precare a autorităților.

"Episodul laptelui contaminat, venit la scurtă vreme după cel al cărnii de cal greşit etichetate, demonstrează importanța reputației şi încrederii pe tot lanțul economic din domeniul alimentar. Dacă producătorii de lapte, mai ales cei prezenţi în social media, au comunicat eficient şi convingător cu consumatorii, protejându-şi practic reputația propriilor mărci, nu acelaşi lucru se poate spune în situația de față despre instituțiile publice", a declarat Eliza Rogalski, founding partner al Rogalski Grigoriu Public Relations.

Prima declaraţie privind lapte cu aflatoxină a fost făcută săptămâna trecută de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a afirmat că o cantitate de lapte care conţine aflatoxină, cu efect cancerigen, importată din Ungaria, şi o alta aflată la un procesator din România au fost identificate şi retrase de pe piaţă.

Ulterior, ANSVSA a anunţat că a oprit de la livrare laptele crud produs de ferma respectivă, dispunându-se verificări în toată ţara, de la producători, la unităţi de procesare a laptelui. Luni, ANSVSA a anunţat că probele de lapte de la trei ferme şi două unităţi de prelucrare prezintă suspiciunea depăşirii limitelor admise pentru aflatoxină, în urma efectuării analizelor în cadrul laboratoarelor din reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Miercuri, vicepreşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a afirmat că laptele de la alte două centre de colectare ar conţine aflatoxină peste limitele admise, însă produsul nu a ajuns în comerţ, în total existând suspiciuni privind laptele din şapte unităţi. Tot miercuri, Mihai Ţurcanu a demisionat de la conducerea ANSVSA.
Laptele contaminat cu aflatoxină poate deveni periculos pentru sănătate, în condiţiile consumului unor cantităţi mari, pentru o perioadă îndelungată.