Ministerul Agriculturii pregăteşte legea arealelor irigabile

Iniţiatorii propun modificarea ordinii de restricţionare a utilizării apei pentru irigaţii, precizând că, în timp de secetă, aceasta este prima suspendată de la consum
Arealele irigabile vor fi cuprinse în hărţi, pe fiecare unitate administrativ-teritorială, cu delimitarea claselor de calitate ale solului
Utilizatorii de apă din areal vor avea un "drept de apă personalizat"

Ministerul Agriculturii a postat recent pe site-ul său un set de propuneri privind principiile de reglementare a arealelor irigabile din România, printre care şi modificarea ordinii de restricţionare a utilizării apei în caz de secetă. "În prezent prima care este restricţionată la consum este apa pentru irigaţii", argumentează Ministerul Agriculturii necesitatea modificării ordinii de prioritate privind restricţiile de utilizare a apei.
Pornind de la faptul că pe termen lung, conform estimărilor de specialitate, întreg teritoriul României va fi afectat de deficit de apă, instituţia şi-a propus să reglementeze drepturile şi obligaţiile statului şi ale proprietarilor de teren din arealul irigabil - fără a le menţiona însă -, precum şi identificarea mărimii acestor areale şi a restricţiilor de alimentare cu apă în funcţie de clasa de calitate a solului şi cea de favorabilitate a acestora, pentru prioritizarea investiţiilor. O altă propunere priveşte interzicerea irigaţiilor în afara arealului şi a celor care sunt alimentate din apa subterană pe terenurile din areal, cu excepţia forajelor pentru eliminarea excesului de apă, dar şi identificarea proprietăţilor din areal şi înscrierea în cartea funciară a acestora ca teren irigabil sau cu potenţial irigabil - instituirea registrului proprietăţilor din arealul irigabil.
Nu în ultimul rând, terenurile din arealele irigabile vor fi clasificate pe clase de calitate ale solului şi pe clase de favorabilitate pentru diferite culturi agricole şi stabilirea unor politici de piaţă, urmând să fie introduse unele restricţii "altele decât cele din Legea fondului funciar, privind utilizarea terenurilor în alte scopuri decât folosinţa agricolă".
Arealele vor fi cuprinse în hărţi, pe fiecare unitate administrativ-teritorială, cu delimitarea claselor de calitate ale solului şi de favorabilitate ale acestora din punct de vedere economic şi a restricţiilor de utilizare a acestor terenuri, iar utilizatorii de apă din areal vor avea un "drept de apă personalizat".

Sistemul de irigaţii va avea perdele forestiere de protecţie

În ceea ce-i priveşte pe specialiştii în îmbunătăţiri funciare, respectiv cei care activează în cercetarea, proiectarea, execuţia şi exploatarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, aceştia ar putea beneficia de stimulente pentru acoperirea deficitului de personal calificat în domeniul îmbunătăţirilor funciare.
Ministerul Agriculturii vrea să identifice şi suprafeţele de teren pe care se pot realiza amenajări de irigaţii noi şi pentru care sunt necesare studii de impact, iar proiectarea şi realizarea amenajărilor de irigaţii să se realizeze numai cu perdele forestiere de protecţie şi împădurire a terenurilor degradate.
Alte măsuri se referă la impozitarea diferenţiată a terenurilor din areal, elaborarea unor politici de tarifare a apei pentru irigaţii care oferă stimulente corespunzătoare pentru utilizarea eficientă a resurselor de apă şi a unor măsuri de stabilire a unor tarife care depind de nivelul deficitului de apă pe plan local, de sezon şi/sau de nivelul de consum.
Strategia naţională de irigaţii va fi elaborată pentru a se "asigura contorizarea apei captate în agricultură şi certificarea autorizaţiei publice de captare a apei", se arată în document. "Totodată, apreciem că în proiectul de lege sunt necesare şi alte prevederi referitoare la deficitul de apă şi seceta, rezultate din viitoarea politică europeană în domeniu, altele decât cele prezentate mai sus", notează iniţiatorii propunerilor.

România, cea mai afectată de secetă dintre ţările europene

Potrivit prognozelor europene, România este ţara cea mai afectată de secetă dintre ţările europene şi a solicitat ca Ministerul Agriculturii să înceapă procedurile de sprijinire a fermierilor.
La 1 septembrie 2012, Guvernul a aprobat  alocarea a 42,8 milioane de euro ca ajutor pentru circa 600.000 fermieri afectaţi de seceta din ultima perioadă, sprijinul fiind de 100 de lei pe hectar, pentru suprafeţe cuprinse între un hectar şi maximum 10 hectare. Sumele necesare au fost prevăzute, parţial, în bugetul pentru anul trecut, iar altă parte va fi asigurată din bugetul pe 2013.
Ulterior, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a anunţat că investitorii interesaţi de irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare vor primi încă 60 mil. euro, în urma realocărilor financiare din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Pe termen lung, întreg teritoriul României va fi afectat de deficit de apă

"Studiile existente estimează potenţialul maxim irigabil la 7,9 milioane de hectare. Acest potenţial a fost estimat având în vedere terenurile pentru care deficitul de umiditate este mai mare de 100 milimetri (1.000 metri cubi de apă la hectar) şi panta terenurilor este uniformă şi mai mică de 10%. Nu au fost luate în calcul criteriile limitative care concură la aplicarea irigaţiilor: solul, condiţiile hidrogeologice, sursa de apă (atât calitativ, cât şi cantitativ), consumul energetic, condiţiile social-economice, cererea şi oferta privind apa de irigaţii. Toate aceste condiţii influenţează eficienţa economică şi financiară a lucrărilor ce urmează a se realiza.
În urma studiilor ulterioare a rezultat că limita de pantă a terenului nu trebuie să depăşească 2% pentru a nu declanşa procese de eroziune a solului şi de aluvionare.
Totodată, s-a constatat că din cele 3 milioane de hectare amenajate pentru irigaţii cca 50% nu sunt în prezent viabil economice", se arată în documentul citat.

Probleme de rezolvat

- Utilizarea mai eficientă a apei prin reducerea pierderilor de apă, îmbunătăţirea practicilor de irigare şi reciclarea sau stocarea apei
- Elaborarea unor planuri de irigare bazate pe evaluarea amănunţită a impacturilor acestora, a disponibilităţii viitoare a apei şi a nevoilor de apă ale diverşilor utilizatori, ţinând cont de echilibrul dintre cerere şi ofertă
- Creşterea investiţiilor în eficientizarea sporită a infrastructurii pentru irigaţii şi în tehnologiile de utilizare a apei şi îmbunătăţirea gestionării resurselor de apă.