Osemintele celebrului Mihai Viteazu ar putea fi aduse în Craiova. Cel puţin aşa speră primarul Craiovei Lia Olguța Vasilescu. Aceasta a declarat că intenționează să demareze procedurile legale pentru aducerea în Bănie a osemintelor mărețului domnitor.
„Îi rog pe domnul președinte al Consiliului Județean, pe domnulprefect, dar și pe Înalt Prea Sfinția Sa Irineu să reușim să aducem la Craiova osemintele lui Mihai Viteazul. De asemenea, vrem să inițiem și zilele „Mihai Viteazul”, a declarat primarul Craiovei.
Craiovenii se arată încântați de inițiativă: “O inițiativă lăudabilă. Este Banul nostru, al Olteniei și merită să fie adus la Craiova. Aici îi este locul, pentru că din Cetatea Băniei a trimis oștile împotriva turcilor ;i ne-a eliberat de vrășmașul cotropitor“, a spus Mihaela Stanciu.
Voievodul unificator Mihai Viteazul este una dintre cele mai mari personalităţi a istoriei evului mediu românesc. La peste 400 de ani de ani de la răpunerea voievodului pe Câmpia Turdei, sursele de documentare cunoscute şi altele mai puţin cunoscute, vin să adâncească enigma privitoare la soarta corpului marelui voievod ucis mişeleşte. Majoritatea surselor documentare se opresc la momentul asasinării lui Mihai Viteazul şi la înhumarea corpului pe Câmpia Turdei.
Cu toate acestea, alte informaţii, mai puţin numeroase, dar semnificative, istorisesc faptul deosebit de important că după ce a trecut un oarecare timp, corpul voievodului a fost adus şi reînhumat în Mitropolia zidită de el în capitala Transilvaniei, la Alba Iulia. De altfel, într-un document semnat de Barbu Ștefănescu Delavrancea se vorbește despre reînhumarea corpului lui Mihai Viteazul în Biserica Mitropoliei ctitoritã de el la Alba Iulia.
În 1939 istoricul Silviu Dragomir a consacrat domniei marelui voievod român un lung capitol, mai ales evenimentelor care se refereau la cucerirea Transilvaniei şi la tragicul lui sfârşit, continuând astfel: “apoi cu îngăduirea lui Basta capul lui a fost îngropat împreună cu trupul şi mai jos grăiesc că după ce a trecut câtva timp a fost adus şi înmormântat în Mitropolia din Bălgrad”. Ulterior, corectând textul cronicii sale, el adaugă episodul referitor la ascunderea capului şi înmormântării lui la Mănăstirea Dealu, din Ţara Românească. Această informaţie a cunoscut-o şi Nicolae Iorga, dar nu i-a acordat importanţa cuvenită, cum de altfel nici lucrarea lui Silviu Dragomir nu a schimbat părerea istoricilor români despre acest moment al istoriei noastre naţionale.
Ce spune Wikipedia
În timpul lui Mihai Viteazul, Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând orașul ca un important centru politic si militar. Craiova a fost în evul mediu și un centru cu un important rol militar și strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste pus la dispoziția Marelui Ban, compus din forța militară a țăranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dregători ai Băniei, din țăranii liberi și din mercenari.
Lui Mihai Viteazul i-au stat alături în primul rînd ostașii de frunte ai Craiovei și corpurile lor de oaste: Frații Buzești -Stroe, Radu și Preda, Frații Golești, Baba Novac, Gruia Novac,Radu Florescu, Banul Mihalcea, Banul Mărăcine, Banul Manta și Banul Udrea, Radu Calomfirescu, Craioveștii: Matei Basarab și Radu Șerban. Oastea Craiovei a constituit nucleul dur al armatelor lui Mihai Viteazul. Bisericile și mănăstirile fortificate din zona de hotar ca Bucovăț, Jitianu, constituiau punctele strategice ale sistemului de apărare.
Citarea frecventă a oștilor Craiovei în cadrul diverselor acțiuni militare este și o dovadă a puterii financiare a orașului. În 1599 , Mihai Viteazul a trimis contra năvălitorilor turci din Oltenia, toate oștile Craiovei (15 000) care îi zdrobesc pe turci și îi aruncă în Dunăre, luîndu-le și steagurile.
.jpg)
.gif)
Adauga comentariul tau