Calendarul zilei: 23 august 1944, România iese din alianța cu Germania nazistă. Mareșalul Antonescu este arestat/ 23 august 1939, semnarea pactului Ribbentrop – Molotov

Dimensiune font:

| 23-08-2024 12:14

Pe 23 august 1944, România ieșea din alianța cu puterile Axei (Germania, Italia și Japonia) și decreta în mod unilateral încetarea războiului împotriva Aliaților (Franța, Imperiul Rus, Marea Britanie, Italia și SUA) și declara război Germaniei naziste și Ungariei horthyste.

Tot atunci, tot din ordinul Regelui Mihai I, mareșalul Ion Antonescu și ministrul de Externe Mihai Antonescu au fost arestați. La putere este înscaunat un guvern format de noua coaliţie Blocul Naţional Democratic, din care fãceau parte ţãrãniştii, liberalii, social-democraţii şi comuniştii.Deşi nu joacã un rol important la acest eveniment, comuniştii s-au folosit de el ca element de propagandã.

Din păcate, armistițiul din România și Aliați a fost semnat abia pe 12 septembrie 1944, iar în acest interval trupele române au fost tratate ca inamici, în special de sovietici.

În dimineața zilei de 23 august 1944, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareșal, în vederea încheierii neîntârziate a armistițiului.

La orele amiezii, mareșalul Ion Antonescu a fost în audiență la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistițiul după stabilizarea frontului și obținerea acordului lui Hitler. În aceste condiții, la ora 16:30, regele Mihai I a ordonat demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, conducătorul statului, și a principalului său colaborator, Mihai Antonescu, viceprim-ministru.

La ora 22:30, prin Proclamația către țară, difuzată de posturile de radio, regele anunța „ieșirea noastră din alianța cu puterile Axei și imediata încetare a războiului cu Națiunile Unite”. În același timp, s-a anunțat formarea unui guvern de uniune națională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Națiunile Unite: „din acest moment încetează lupta și orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum și starea de război cu Marea Britanie și Statele Unite”.

Comentând desfășurarea evenimentelor din august 1944 din România, radiodifuziunea britanică relata chiar în 23 august: „gestul României va avea efecte profunde”, iar postul de radio american din Europa, din aceeași seară, sublinia: “De acum înainte România este un nou aliat în tabăra Națiunilor Unite, ea manifestând voința de a se alătura la lupta care se duce împotriva inamicului comun”.

Începând din aceeași seară, Armata Română a trecut la lupta antifascistă. În perioada 23-28 august, lupte grele s-au dat pe Valea Prahovei, în porturile dunărene, în Dobrogea, Muntenia și Oltenia. Capitala a fost teatrul unor puternice lupte între forțele germane și trupele române. Lupte grele s-au dat la Școala superioară de Război, Prefectura din Ilfov, bariera Rahova, pădurile Băneasa și Otopeni. În urma operațiunilor militare au fost capturați 6.700 de militari germani, dintre care șapte generali și 358 de ofițeri. La 28 august, Bucureștii erau eliberați prin forțe proprii.

Semnarea Convenției de armistițiu a avut loc, la Moscova, la 12 septembrie 1944, care declara România o țară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 și impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari, urmând a fi achitate în decurs de șase ani, în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României.

Prin eliberarea orașelor Carei și Satu Mare, la 25 octombrie 1944, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan.

În timpul regimului comunist, ziua de 23 august a fost considerată Zi Națională a României și sărbătorită cu mare fast.

Tot într-o zi de 23 august(1939) a fost semnat pactul de neagresiune dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, prin care cele două își împărțeau sferele de influență în Europa de Est. În urma acestui document, cunoscut și sub numele de Ribbentrop – Molotov, URSS și-a manifestat dorința de a ocupa Basarabia și Nordul Bucovinei, fapt care a dus la ultimatumurile adresate României în iunie 1940.

Din păcate, lipsa de reacție a statului român a dus și la ocuparea ținutului Herța, care nu era menționat în documentul dintre cele două puteri totalitare.