Elefantul din creier – o carte analizată şi dezbătută de cei mai mari psihoterapeuţi din lume
Faptul că animalele au conștiință este încă în dezbatere, dar suntem de acord că oamenii au. Efectuăm diverse sarcini atunci când suntem treji și se pare că există motive conștiente în spatele aproape oricărei activități intenționate. Opera lui Freud ne face să înțelegem că subconștientul uneori poate avea un impact substanțial asupra acțiunilor și deciziilor noastre; nu ne împiedică să oferim multiple explicații motivaționale conștiente pentru expresiile și acțiunile noastre din viața socială. Prin urmare, dacă cineva ne spune că motivul nostru nu este ceea ce spunem sau ceea ce știm, trebuie să fie o provocare să acceptăm acest lucru. Cu toate acestea, care este realitatea? În cartea
Elefantul din creier: motive ascunse în viața de zi cu zi, Kevin Simler și Robin Hanson aspiră să demonstreze că pot exista diverse motive ascunse despre care nu suntem conștienți în spatele comportamentelor noastre sociale.
Titlul principal al cărții provine dintr-o zicală engleză, „elefantul din cameră”, care descrie fenomenul pe care oamenii îl evită în mod deliberat și ignoră o problemă aparentă. Folosind „elefantul din creier”, ei încearcă să exprime că închidem ochii la ceva ce există în creierul nostru.
Partea I, „De ce ne ascundem motivele”, își propune să arate că există diferite motive în spatele acțiunilor noastre, dar avem tendința de a ne concentra asupra motivelor bune și de a exagera motivele bune, prosociale, în timp ce le minimizăm pe cele urâte și egoiste. Autorii pleacă de la comportamentul social al animalelor (Capitolul 1, „Comportamentul animalelor”). Faptul că primatele petrec mult mai mult timp decât este necesar (îndeplinesc cerințele de sănătate) sugerează că îngrijirea socială poate avea alte funcții, cum ar fi construirea încrederii între ele prin îngrijirea reciprocă și formarea alianțelor care le pot ajuta în alte situații. În plus, autorii menționează altruismul competitiv şi faptul că unele animale concurează pentru a oferi hrană și protecție colegilor lor de grup. Citând aceste exemple, Simler și Hanson vor să explice că uneori chiar și motivele din spatele comportamentului animalelor pot fi complicate; există adesea motive mai profunde în spatele comportamentelor umane (ca primate superioare).
Capitolul 2 („Concurență”) continuă perspectiva evolutivă. Comportamentele ființelor umane sunt formate și menținute din considerații evolutive, iar competiția este inevitabilă în evoluție. Cele trei tipuri principale de concurență pentru strămoșii noștri au fost probabil sexul, statutul social și politică. Indiferent de terenul de joc în care a avut loc competiția, competiția intra-specie deseori risipea resursele. Ființele umane au format norme pentru a limita risipa. Capitolul 3 („Norme”) combină istoria formării normelor și explică de ce avem nevoie de norme și cum bârfa și reputația joacă un rol în formarea și menținerea normelor. În teorie, aplicarea cu succes a normelor poate reduce utilizarea creierului. Cu toate acestea, realitatea este că creierul uman devine din ce în ce mai mare în loc să se micșoreze. Un creier mai mare consumă mai multă energie; prin urmare,
În capitolul 4 („Înșelarea”), autorii exclamă că „Toată lumea înșală”. Restricția reciprocă între autoritățile de aplicare a normelor și cele care evită normele le îmbunătățește abilitățile mentale. Există diferite forme de înșelăciune: „înșelarea unui test” este un scenariu de evaziune a normelor. De asemenea, există o înşelăciune specială - auto-înșelăciunea. În ceea ce privește funcția auto-înșelăciunii, autorii introduc două ipoteze (capitolul 5, „Auto-înșelăciune”). Se recunoaște auto-înșelăciunea ca un mod de autoapărare. Celălalt consideră auto-înșelăciunea ca un mecanism orientat spre exterior, manipulator și în cele din urmă de auto-servire, mai degrabă decât mecanismul orientat spre interior, defensiv, auto-înfrângător sugerat de Freud.
Pe scurt, în partea I, autorii ne propun să ne confruntăm cu elefantul din creierul nostru și încearcă să demonstreze modul în care a apărut citând cercetări și dovezi din microsociologie, psihologie, primatologie și economie. „Elefantul din creier” se referă la egoismul ființelor umane și la o colecție de concepte său expresii conexe. Apoi Partea a II-a, „Motive ascunse în viața de zi cu zi”, ilustrează în continuare existența pe scară largă a elefantului și impactul său de anvergură asupra vieții noastre prin exemple concrete.
Există 10 cazuri în partea a II-a („Limbajul corpului”, „Râsul”, „Conversația”, „Consumul”, „Arta”, „Caritatea”, „Educația”, „Medicina”, „Religia” și „Politică”) , care acoperă diverse aspecte ale vieții noastre sociale. Autorii introduc motive evidente pentru fiecare, subliniază că sunt insuficiente pentru a explica modul în care ne comportam și, în cele din urmă, oferă motive alternative. Toate capitolele din partea II sunt independente unul de celălalt; cititorii pot sări în funcție de interese fără a submina înțelegerea textului. Pe lângă demonstrarea universalității și importanței motivelor ascunse, autorii subliniază că scopul final al confruntării cu elefantul din creierul nostru este utilizarea conștinței noastre pentru a ne comporta mai bine, mai degrabă decât pentru a justifica egoismul.
Dacă această carte ți-a trezit interesul, o poți cumpăra de la
https://bookzone.ro/ acum la reducere.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<>
Adauga comentariul tau