Robert Cazanciuc, despre decizia CCR pentru Șoșoacă: Statul de drept nu e un pilon fundamental, ci un instrument

Dimensiune font:

| 07-10-2024 00:06

Senatorul Robert Cazanciuc (PSD), fost ministru al Justiţiei, afirmă că atacarea furibundă a CCR de către politicieni ne arată că statul de drept nu este un pilon fundamental al democraţiei, ci doar un instrument folosit în bătălia politică atunci când nu au soluţii de bună guvernare.

Cazanciuc arată că anul viitor va trebui să începem dezbateri mult mai largi în societate cu privire la nevoia de revizuire a Constituţiei care să reflecte actualul statut al României de membru al UE, şi să proiecteze o viziune de dezvoltare a ţării pentru următorii zeci de ani. El mai spune că probabil Brătianu se răsuceşte în mormânt când “vede” PNL condus de un ostaş care îşi doreşte să conducă o ţară membră a UE şi NATO bazându-se pe Ion Iliescu şi Diana Şoşoacă.

”Despre Constituţie, cu şi fără dileme. Atacarea furibundă a CCR de către politicieni ne arată că statul de drept nu este un pilon fundamental al democraţiei, ci doar un instrument folosit în bătălia politică atunci când nu au soluţii de bună guvernare. În acest moment putem doar specula cu privire la raţiunile avute în vedere de CCR pentru a pronunţa decizia de respingere a candidaturii doamnei Şoşoacă, de aceea e foarte important ca CCR să publice cât se poate de repede motivarea acestei decizii”, a scris Cazanciuc într-o postare, duminică.

Senatorul precizează că, pentru că nu este interzis să gândim şi să ne exprimăm idei, crede că trebuie să mergem la cel puţin 3 acte normative pe care CCR le-ar fi putut avea în vedere pentru a pronunţa această decizie: a) Constituţia României – cel puţin art. 37 şi art 146; b) Legea nr.47/1992 privind organizarea si funcţionarea CCR; c) Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României.

”Dacă ne uităm la primele 2 acte, Constituţia şi legea CCR, constatăm că ele au fost adoptate cu mai bine de 30 de ani în urmă, în contextul post revoluţionar în care se găsea România, şi în mod evident sunt impregnate de spiritul si interesele acelor vremuri. Cred că astăzi este legitim să ne întrebăm de ce CCR ar trebui să aibă competenţe în procedura de validare a unor candidaturi, fie ele şi la nivel de preşedinte al ţării, şi nu ar trebui ca aceste atribuţii să fie limitate doar la validarea unor rezultate, respectiv după ce poporul şi-a spus cuvantul”, afirmă senatorul.

Cazanciuc menţionează că ”PSD a început să deruleze încă in urmă cu 3 ani dezbateri în mediul universitar cu privire la teme de interes pentru o eventuală revizuire a Constituţiei, precizând că au avut loc 5 dezbateri in Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Braşov, cu zeci de profesori şi sute de studenţi, fiind publicate 3 volume, iar încă 2 sunt in pregătire.

”Anul viitor va trebui să începem dezbateri mult mai largi în societate cu privire la nevoia de revizuire a Constituţiei care să reflecte actualul statut al României de membru al UE, şi să proiecteze o viziune de dezvoltare a ţării pentru următorii zeci de ani”, subliniază Cazanciu.

El arată că ”nu este surprinzătoare ieşirea USR, care are multe în comun cu AUR şi foloseşte din nou tema justiţiei pentru a-şi minţi electoratul, aşa cum a fost proiectul “fără penali în funcţii publice”, blamat deopotrivă cu justiţia atunci când au fost scoase la iveale infracţiunile unor membri USR”.

”Atacarea însă de către PNL a CCR arată, pe de o parte, că spiritul liberal istoric, revigorat în mod autentic în anii 90, s-a transformat într-un spirit de gaşcă în care nu valorile democratice invocate public sunt liantul partidului, ci nevoia de avea acces la resursele statului, iar pe de alta parte că nu au limite în a insulta inteligenţa celor care cred în valori liberale atunci când au invocat fără dileme o decizie a CCR din anul 2004 care îi permitea fostului preşedinte Ion Iliescu să candideze la Senat, pentru a justifica o iniţiativă legislativă care să îi permită acelaşi lucru preşedintelui Klaus Johannis, dar probabil atunci majoritatea judecătorilor CCR fuseseră numiţi de PNL; au cerut scoaterea AUR în afara legii pentru că ar pune în pericol democraţia românească, iar astăzi folosesc aceleaşi argumente pentru a ataca o instituţie fundamentală pentru că ar fi plagiat din PNL”, arată Cazanciuc.

”Fără a cauţiona sub nici o formă modul deosebit de violent al Dianei Şoşoacă de a face politică, premierul Marcel Ciolacu a invitat-o în vară la consultările pentru data alegerilor prezidenţiale, din respect pentru democraţie şi pentru românii care îi dăduseră votul pentru a ajunge în Parlamentul European. Probabil Brătianu se răsuceşte în mormânt când “vede” PNL condus de un ostaş care îşi doreşte să conducă o ţară membră a UE şi NATO bazându-se pe Ion Iliescu şi Diana Şoşoacă”, mai scrie Cazanciuc în postare.