Cacealmaua plafonării prețurilor la alimentele de bază. De ce au eșuat guvernanții cu ieftinirea mâncării
Dimensiune font:
Guvernul a dat cu o mână și a luat cu două prin așa-zisa plafonare a prețurilor la alimentele de bază. Analistul economic Adrian Negrescu explică pentru „Adevărul” de ce măsura nu dă rezultate, ba chiar mâncarea a continuat să se scumpească.
Spre finalul anului trecut, guvernanții anunțau cu surle și trâmbițe prelungirea unei Ordonanțe de Urgență ce viza reducerea prețurilor la alimentele de bază, principala problemă cu care se confruntă mai mult de jumătate dintre români. Conform site-ului PSD, măsura, aplicată inițial până la 31 octombrie 2023, a fost prelungită până la 31 ianuarie 2024. Iar lista alimentelor care beneficiază de această măsură a fost extinsă, de la 14 la 21 de categorii de produse. Deocamdată, nu este clar dacă măsura va mai fi prelungită și dde la 1 februarie, și nici dacă vor exista alte modificări.
Un eșec lamentabil
Ce nu spun guvernanții este că dau cu o mână și iau cu două. Noile măsuri fiscale, scumpirea TVA și a carburanților duc la efecte în lanț de scumpire, iar alimentele nu reprezintă o excepție.
Analistul economic Adrian Negrescu spune că, departe de a rezolva problemele și de a le asigura românilor alimente de bază la prețuri decente, felul în care a fost făcută această plafonare a creat anomalii pe piață.
„Această măsură a fost nocivă pentru mediul de afaceri, pentru că a generat multiple efecte negative și a bulversat piața agroalimentară din România. S-a ajuns ca hipermarketurile să importe produse alimentare de bază din alte țări, culmea culmilor! Pentru că în România nu existau atât de multe produse cât erau cerute la prețurile plafonate”, spune analistul.
În plus, s-a creat un efect de bumerang prin ieftinirea forțată a unor alimente.
„Au bulversat tot ce înseamnă pricing la produsele alimentare, pentru că au fost mulți retaileri, multe companii care au scumpit celelalte produse care nu se află pe lista Guvernului României, în tentativa de a-și acoperi pierderile generate de plafonarea adaosului comercial. Deci a creat mai multe probleme decât soluții, pentru că, până la urmă, noi ce ne doream noi cu această măsură? Unu: Să susținem industria locală, ceea ce nu s-a întâmplat. Și doi: Să oferim publicului, oamenilor, varianta unor prețuri rezonabile la produsele alimentare de bază”, explică el paradoxul prețurilor mai mari.
În plus, mai spune analistul, nici măcar alimentele de bază nu au fost ieftinite semnificativ: „Dacă e să ne uităm la datele de la Institutul Național de Statistică, prețurile alimentelor au continuat să crească în tot acest interval când a fost adoptat plafonul ăsta, plafonarea adaosului comercial. În niciun caz nu au scăzut, în niciun caz nu am avut o tendință semnificativă de ieftinire a produselor alimentare de bază.”>În plus, mai spune analistul, nici măcar alimentele de bază nu au fost ieftinite semnificativ: „Dacă e să ne uităm la datele de la Institutul Național de Statistică, prețurile alimentelor au continuat să crească în tot acest interval când a fost adoptat plafonul ăsta, plafonarea adaosului comercial. În niciun caz nu au scăzut, în niciun caz nu am avut o tendință semnificativă de ieftinire a produselor alimentare de bază.”
Ce s-ar putea face
In opinia sa, ar fi existat alte metode pentru a ține prețurile alimentelor de bază în frâu.
„A fost o măsură fără cap și coadă, prost gândită, fără un studiu de impact în spate, care putea fi înlocuită cu o altă măsură mult mai bună. În SUA din anii 60 încă funcționează un program de tichete speciale pentru persoanele defavorizate, care se acordă în baza unor anchete sociale, prin care oamenii pot să-și cumpere produse alimentare de bază, într-adevăr la niște prețuri mult mai bune. Dar acolo e un întreg sistem pus la îndemâna oamenilor săraci, prin care există inclusiv standarde de cost, există niște mecanisme prin care aceste prețuri sunt menținute la un nivel foarte, foarte scăzut”, explică Negrescu.
O altă soluție, aplicată în țări ca Germania și Polonia, este reducerea TVA la alimentele de bază până la zero.
„O soluție mai bună era să reduci TVA-ul, într-adevăr, la zero. Așa s-a făcut și în Polonia, și în multe alte țări, inclusiv în Portugalia. Reducerea TVA-ului la zero tăia din prețul produselor alimentare. La noi, dimpotrivă, s-a mers pe ideea de a crește TVA-ul, mai ales la produsele alimentare sănătoase, de la 5% la 9%, de am ajuns ca tot ce înseamnă sănătos să se scumpească dintr-un foc, de la începutul anului, cu cel puțin 4%. Nu mai vorbesc de produsele zaharoase, de simpli pufuleți și de alte produse alimentare populare și care au acum un TVA de 19%, nu de 5% cum era până acum.”
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau