Poluarea, o amenințare mai mare pentru sănătate decât războiul, drogurile și alcoolul, la un loc
Dimensiune font:
Poluanții de origine umană și schimbările climatice contribuie la milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare în fiecare an, avertizează un grup de oameni de știință de renume. Un nou studiu, publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie, susține că poluarea, în toate formele sale, reprezintă acum o amenințare mai mare pentru sănătate decât războiul, terorismul, malaria, HIV, tuberculoza, drogurile și alcoolul la un loc.
Mai exact, cercetătorii estimează că poluanții de origine umană și schimbările climatice contribuie la un număr impresionant de șapte milioane de decese anual la nivel mondial. „În fiecare an, aproximativ 20 de milioane de oameni din întreaga lume mor din cauza bolilor cardiovasculare, poluanții jucând un rol din ce în ce mai important”, explică profesorul Jason Kovacic, director și CEO al Institutului de Cercetare Cardiacă Victor Chang din Australia, într-un comunicat.
Vinovații din spatele acestui număr de decese la nivel mondial nu sunt doar cei evidenți, cum ar fi poluarea aerului de la eșapamentul mașinilor sau de la coșurile de fum ale fabricilor.
Studiul, realizat de cercetători de la instituții prestigioase din întreaga lume, pune în lumină răufăcători mai puțin cunoscuți: poluarea solului, poluarea fonică, poluarea luminoasă și chiar expunerea la substanțe chimice toxice în casele noastre.
Aceștia spun că există o nevoie urgentă de a îmbunătăți monitorizarea acestor poluanți pentru a identifica comunitățile cele mai expuse la risc și pentru a înțelege mai bine modul în care expunerea la anumiți poluanți crește riscul de boli cardiovasculare la nivelul populației. „Gândiți-vă la viața de zi cu zi. Vă treziți după o noapte de somn perturbată de strălucirea luminilor stradale și de zumzetul traficului nocturn. În drum spre serviciu, sunteți expus la fumul mașinilor și la claxoanele șoferilor nerăbdători. Acasă, s-ar putea să folosiți, fără să știți, produse care conțin substanțe chimice netestate. Toți acești factori, sugerează studiul, afectează sănătatea inimii. Organismul nostru este bombardat cu poluanți din toate unghiurile, iar aceștia își pun amprenta asupra sănătății inimii. Dovezile sugerează că numărul de persoane care mor prematur din cauza acestor forme foarte diferite de poluare este mult mai mare decât se recunoaște în prezent. Asistăm la incendii de vegetație fără precedent, la creșterea temperaturilor, la poluarea fonică și luminoasă inacceptabilă a drumurilor din orașele noastre și la expunerea la substanțe chimice toxice netestate în casele noastre”, menționează prof. Kovacic
Cum este afectată sănătatea inimii?
Poluarea aerului: Atunci când fumul de la un incendiu de pădure sau gazele de eșapament este inhalat, aceste toxine călătoresc adânc în plămâni, intră în fluxul sanguin și apoi circulă în tot corpul. Este ca și cum mici invadatori intră în organism, provocând daune oriunde ajung, inclusiv inimii.
Poluarea fonică și luminoasă: Un somn de calitate slabă poate duce la inflamații în corp, poate crește tensiunea arterială și chiar poate cauza creșterea în greutate. Toți aceștia sunt factori de risc pentru bolile de inimă.
Căldura extremă: În timpul unui val de căldură, inima trebuie să lucreze peste program. Acest efort suplimentar, împreună cu deshidratarea și volumul redus de sânge din cauza transpirației, poate duce la probleme grave, cum ar fi insuficiența renală acută.
Expunerea la substanțe chimice: Multe articole de uz casnic – de la tigăile antiaderente la hainele rezistente la apă – conțin substanțe chimice a căror siguranță nu a fost testată temeinic.
„Există sute de mii de substanțe chimice care nu au fost testate nici măcar pentru siguranța sau toxicitatea lor, ca să nu mai vorbim de impactul lor asupra sănătății noastre”, subliniază prof. Kovacic.
Statisticile sunt alarmante. Numai poluarea aerului este legată de peste șapte milioane de decese premature pe an, dintre care mai mult de jumătate se datorează problemelor cardiace.
Cercetătorii propun mai multe soluții.
Orașe sănătoase pentru inimă: Mai mulți copaci, piste de biciclete mai sigure și mai puține mașini pot face ca zonele urbane să fie mai bune pentru sănătatea inimii.
Energie curată: Încetarea subvențiilor acordate industriilor de combustibili fosili și investiții mai mari în surse regenerabile, ar putea face ca aerul să fie mai curat.
Conștientizarea publicului: Este nevoie de campanii de educare a oamenilor cu privire la pericolele poluării, așa cum s-a întâmplat în cazul fumatului.
O mai bună pregătire medicală: Creșterea conștientizării în rândul cadrelor și medicilor din sistemelede sănătate asupra modului în care diferiți poluanți afectează sănătatea inimii.
Autorii studiului spun că schimbările trebuie să aibă loc „acum”. „Este nevoie de acțiuni urgente pe măsură ce schimbările climatice avansează cu pași repezi, iar poluarea se infiltrează în aerul pe care îl respirăm, în apa pe care o bem, în alimentele pe care le consumăm și în locurile în care trăim”, scriu cercetătorii.
***
Poluarea aerului din exterior și cea din interior, combinate, sunt asociate cu peste șapte milioane de decese premature pe an, dintre care peste 50% sunt atribuibile cauzelor cardiovasculare, în principal boli cardiace ischemice și AVC (accidente vasculare cerebrale).
O cincime din totalul deceselor cardiovasculare sunt cauzate de poluarea aerului.
În timpul valurilor de căldură, riscul de mortalitate cardiovasculară cauzată de căldură poate crește cu peste 10%.
Peste 300.000 de noi substanțe chimice sintetice au fost fabricate din 1950 încoace, iar profilul de siguranță al multora dintre aceste substanțe chimice pentru oameni este necunoscut.
În Europa, se estimează că 113 milioane de persoane sunt afectate de niveluri de zgomot din trafic pe termen lung, pe timp de zi și seară-noapte, de cel puțin 55 dB(A). George SUMANARU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau