Proiectul de la Rosia Montana, copy-paste in alte tari din Europa - care sunt asemanarile izbitoare

 Exploatarea aurului de la Rosia Montana a provocat polemici aprinse, in special despre protejarea mediului si a patrimoniului, despre locuri de munca create si castigul obtinut de statul roman. Insa controversele se regasesc si in alte tari europene, unde exista proiecte miniere similare.

Finlanda a devenit un "taram al fagaduintei" pentru companiile care doresc sa extraga aurul si alte minerale care se afla in nordul tarii.

In plus, guvernul incurajeaza prospectiunile, sprijinind localizarea si cartografierea depozitelor si practic ofera cadou companiilor miniere drepturile de exploatare.

Insa toate acestea vin cu un pret - exploatarea aurului, nichelului si uraniului a acaparat chiar si zonele protejate sau turistice.

"Pagubele pentru mediul inconjurator vor depasi profiturile din minele de aur", sustine Asociatia pentru Conservarea Naturii din Finlanda, intr-un comunicat.

Aproape 40 de companii, inclusiv multinationale precum Anglo American, au condus sute de proiecte de exploatare. Geologii au estimat ca minereurile din zona Lapland sunt printre cele mai bogate din lume.

"Extinderea operatiunilor miniere se face foarte rapid, iar poluarea este inevitabila", a declarat geologul Matti Saarnisto. El considera ca apele din Lapland sunt in pericol de a fi contaminate cu substante toxice precum arsenic sau cianuri, care sunt produse auxiliare ale exploatarilor.

De altfel, oponentii se inmultesc. Cotidianul german Der Spiegel nota, in noiembrie 2012, ca 53 de companii turistice au protestat fata de deschiderea unei mine, detinute de australienii de la Dragon Mining, care au inceput forajul intr-o statiune de schi foarte populara. Si biserica luterana s-a alaturat opozantilor, mentionand ca nordul Finlandei nu ar trebui sa devina o colonie a multinationalelor care se ocupa cu mineritul.

Intre timp, liderii locali sustin cu ardoare proiectele, invocand avantajele economice.

"Nu putem cartografia zona atat de repede incat sa satisfacem cererea", a spus Veikko Virtanen, un politician din Sodaykyla, un oras din Lapland care ar putea fi inconjurat de viitoare galerii. El a insistat asupra faptului ca mineritul si turismul pot coexista si spera ca populatia se va mari de 10 ori pana in 2020.

Deja a fost data in folosinta o noua gradinita si se construieste si un patinoar.

Insa exista arii protejate unde se fac exploatari, precum Viiankiaapa, care este habitatul a 90 de specii de pasari, dintre care 21 sunt pe cale de disparitie si a unei varietati foarte mari de plante, unele unice in Europa.

Un dezastru

Deschisa in 2008, Talvivaara este una dintre multele mine detinute de stat, insa s-a dovedit a fi un dezastru. Intai s-a descoperit ca proiectul a primit unda verde inainte ca sa primeasca avizul de mediu.

Iar mai apoi, nivelul de sulfati si mangan in lacul din apropiere este de sute de ori mai mare decat cel permis, astfel ca nu mai poate fi folosit pentru sauna, iar animalele care depindeau de aceasta apa au murit. In plus, un miner a murit intoxicat cu hidrogen sulfurat.

Exploatarea de la Talvivaara nu a resuit sa creeze locuri de munca suficiente, mai noteaza Der Spiegel, astfel ca acolo lucreaza doar 130 de persoane, in timp ce turismul din regiune are peste 500 de angajati.

Cu toate acestea, un referendum national a aratat ca majoritatea finlandezilor sunt de acord cu extinderea mineritului, datorita avantajelor economice, insa ar dori ca minele sa fie detinute in cea mai mare parte de stat si ca protejarea mediului sa fie intr-adevar o prioritate.

Proteste si in Grecia

Regiunea Chalkidiki din nordul Greciei a devenit in vara acestui an centrul unor proteste de amploare, localnicii fiind nemultumiti de faptul ca firma canadiana Eldorado Gold Corporation a cumparat 95% din actiunile minelor de acolo.

Eduardo Moura, care conduce operatiunile din statul elen, a sustinut ca cele patru proiecte pe care le detine, in valoare de 14 miliarde de dolari, vor crea 5.000 de locuri de munca, astfel ca peste 90% din populatia zonei va fi angajata in galerii.

Insa nici macar aceasta promisiune nu a oprit mii de localnici sa se revolte, ei fiind ingrijorati ca viata rurala si mediul inconjurator vor fi distruse, dar si de faptul ca guvernul vrea sa vanda aceste resurse pentru a mai obtine bani la buget, in conditiile in care situatia financiara a Greciei atarna de un fir subtire de ata, conform theinternational.org.

Exploatarile ar avea loc intr-o zona cunoscuta pentru plajele si peisajele minunate, padurile si siturile arheologice. In afara de turism, localnici se intretin din pescuit, ferme sau apicultura.

Astfel, exploatarea aurului, mai ales in Skouries, ar avea un mare impact asupra mediului. Desi proiectul a primit avizul de mediu, unele studii independente au aratat ca exista numeroase probleme cu acesta, cum ar fi slaba documentare, interpretarea gresita a limitelor poluarii si date stiintifice incomplete.

In plus, proiectul mai presupune taierea unei paduri intinse pe 2,5 km. El ar pune in pericol si alimentarea cu apa, din cauza posibilitatii poluarii apelor de suprafata si a celor subterane cu cianura si metale grele.

Totusi, El Dorado a anuntat ca va opri orice activitate in zona concesionata din Skouries pana cel putin in 2016, compania sugerand ca pretul in scadere al aurului ar fi motivul.