2021 s-ar putea să fie mai rău ca 2020

 

Dorian OBREJA

După cum notam în editorialul anterior, există persoane care susţin că unele dintre cele întîmplate în 2020 – inclusiv pandemia de coronavirus – au fost profeţite, de mai multă sau mai puţină vreme. În aceleaşi rânduri, aminteam şi unele dintre previziunile pe baze ştiinţifice făcute pentru 2021. Spre a nu-i nedreptăţi pe fanii profeţiilor clasice, voi trece în revistă şi câteva dintre acestea, referitoare la acest an.

Întâietate i se cuvine, din nou, aceluiaşi Nostradamus. Care, spun adepţii săi, ar fi prevestit un 2021 undeva între greu şi catastrofal, începând de la şomaj, tulburări sociale de amploare, crize & falimente financiaro-economice, şi terminând cu posibilitatea declanşării unui conflict între două ţări, care va escalada către un război mondial. Şi celălalt personaj amintit rândul trecut, Baba Vanga, „vedea” anul care a început drept al unei mari crize financiare, rezultate în urma unei catastrofe globale, urmată tensiuni, revolte şi un mare conflict.

Se pare că mai toate, în 2021, se vor învârti în jurul pandemiei de coronavirus şi a urmărilor acesteia pe toate planurile. Personal, cred că nu s-a făcut tot ce trebuia pentru a lupta cu molima, atât ca finanţare pentru găsirea vaccinurilor şi a tratamentelor salvatoare, cât şi ca impunere a unor interdicţii de natură a diminua sau chiar stopa fenomenul. Pe cât de mic, pe atât de inteligent şi perfid se dovedeşte a fi covidul, adaptându-se din mers, realizându-şi noi tulpini, mărindu-şi aria ţintelor şi viteza de răspândire. În asemenea circumstanţe, reacţia omenirii, în general, şi a autorităţilor, în special, mi se pare neadecvată, lentă şi nearmonizată pe plan global, drept care se vor culege roade în consecinţă.

Întorcându-mă la previziunile ştiinţifice şi oprindu-mă doar la spaţiul economic european (pentru că România depinde cel mai mult de el), analiştii consideră că circa 8 la sută va fi procentul contracţiei în 2020, aproape jumătate în 2021 şi circa 3 la sută în 2022. Tot în 2022 ar urma să mai scadă rata şomajului, asta după ce, în 2021, va continua să crească. Tot creşteri se aşteaptă în acest an la capitolele deficite şi datorii publice. Inflaţia este estimată la 0,7 pentru 2020, dar poate ajunge la 1,3 în acest an şi chiar la 1,5 în 2022. De asemenea, abia în acelaşi an 2022 s-ar putea să se ajungă din nou, în ceea ce priveşte producţia economică, la nivelurile de dinainte de pandemie.

Peste toate, domneşte o stare de incertitudine. Procentele pe care le-am prezentat mai sus ar putea fi atinse în condiţiile câştigării, fie şi treptate, a luptei cu pandemia ; dacă, însă, aceasta se va agrava – ipoteză ce nu trebuie omisă din calcule -, vor creşte dimensiunea şi gravitatea urmărilor în plan economic.

Mai toţi specialiştii confirmă că bilanţul ce se va face anului 2020 va fi mai dezastruos decât cel pentru 1929, când s-a înregistrat cea mai mare criză economică. Singura speranţă – care, însă, trebuie materializată prin măsuri concrete – este ca, atunci când va veni rândul bilanţului pentru 2021, acesta să nu fie şi mai rău...