Încredere versus dezamăgire

Dorian OBREJA

Poate vreți să aflați – asta dacă nu știți pe de rost, nu visați zi și noapte – în cine aveți încredere. E un exercițiu util, mai ales dacă procedăm, așa cum veți constata, și la comparația cu același sentiment exprimat în urmă cu patru ani...

Potrivit unui recent sondaj de opinie, într-un clasment al încrederii românilor, primele locuri sunt ocupate de Mircea Geoană (36,3 la sută), Laura Codruța Kovesi (34,3) și Emil Boc ( 32,4). Cumva ciudat acest top, ținând cont că este vorba de personaje care nu mai sunt în prima linie a politicii sau altor domenii din țară; la fel de ciudat, dacă ne amintim că respectivii parcă nu se bucurau de tot atâta încredere când ”trânteau” oarece alegeri prezidențiale, conduceau (controversat) unele parchete sau, mână în mână cu președintele de acum un deceniu, tăiau cu aproape un sfert veniturile românilor. În fine, este încă o dovadă că memoria românilor nu se întinde pe intervale mari de timp...

Clasamentul amintit este continuat de Marcel Ciolacu, Diana Șoșoacă, Gabriela Firea, George Simion, Nicolae Ciucă, Klaus Iohannis, Ilie Bolojan și Cătălin Drulă. Și la acest grup ar fi de remarcat o ciudățenie: sunt amestecate, cu nepermisă ușurință, personaje care au făcut sau fac oarece, cu personaje care, până acum, s-au dovedit a fi doar bune de gură.

Mult mai puține valuri a făcut – din motive bine întemeiate, ce țin de confortul personajelor vizate – un alt sondaj, referitor la neîncredere – cea mai puțină credibilitate. Pe primul loc, locatarul principal de la Cotroceni, cu 84 la sută, pe doi, senatoarea cea mai vocală și mai vulgară, cu 80 la sută. Urmează, în acest clasament deloc onorant, George Simion, Nicolae Ciucă, Gabriela Firea, Nicușor Dan, Vlad Voiculescu, Marcel Ciolacu.  Dincolo de simpatia sau antipatia față de cei menționați, care pot fi și chiar sunt subiective, îngrijorează și întristează răspunsul la întrebarea ”în ce direcție credeți că se îndreaptă România”, peste 70 la sută dintre cei chestionați considerând că direcția este greșită, ceea ce este sinonim cu pierderea aproape totală a speranței.

Apropo de percepția privind unde merge țara noastră, 69 la sută considerau direcția ca fiind greșită în urmă cu patru ani. Întrebare – retorică -: dacă la fiecare ciclu electoral procentul cu pricina va crește cu 1 la sută, în cât timp se va ajunge la maximum posibil?

Normal, în 2020, înainte de alegeri, cu totul altfel arăta clasamentul încrederii. Pe primul loc se situa Klaus Iohannis, cu 43 la sută, urmat de Traian Băsescu, Dacian Cioloș, Gabriela Firea, Ludovic Orban, Victor Ponta, Florin Călinescu, Ecaterina Andronescu, Dan Barna, Bogdan Aurescu, Rareș Bogdan, Cătălin Predoiu, Cristian Diaconescu, Călin Popescu-Tăriceanu, Nicușor Dan, Marcel Ciolacu, Viorica Dăncilă.

După cum lesne se poate constata, din cei luați în calcul în acest clasament acum patru ani astăzi nu au mai rămas prea mulți. Motivul principal – dacă mai este nevoie să-l evidențiez – dezamăgirea. După ce au luat un cec în alb la alegerile anterioare, prin plasarea în diferite demnități și funcții, mulți dintre cei amintiți au crezut de cuviință a nu face nimic pentru onorarea acestora, sau, și mai rău, a face totul pentru interesele proprii, chiar și pe căi mai întunecate.

Cum ne aflăm în fața a patru rânduri de alegeri, sfatul este acela de a fi foarte atenți la cui acordăm încredere. Încă mai e timp de meditat, înainte de a pune ștampila acolo unde trebuie și merită. După, meditația e tardivă...