KaPutin! Când apelezi la mercenari, să te așteapți și la trădare

Dorian OBREJA

Nimic nu anunța sâmbătă, 24 iunie 2023, cea de a 486-a zi a conflictului din Ucraina, ca drept urmând să conțină elemente de natură să provoace haos nu în țara agresată, ci în Federația Rusă.

Și totuși, pe scurt, filmul evenimentele cam aceasta a înregistrat: o rebeliune a trupelor Wagner, acuzații de trădare formulate de Vladimir Putin la adresa lui Prigojin (comandantul trupelor amintite), subliniind că „răzmerița internă este o lovitură pentru poporul rus”, „o lovitură de cuțit în spate”.

Toate acestea și altele - la care voi reveni - au făcut parte dintr-o discurs ținut la televiziune sâmbătă dimineața, după ce Evgheni Prigojin declarase că a preluat controlul asupra comandamentului militar din Rostov pe Don (localitate-cheie pentru ofensiva asupra Ucrainei), preluând controlul asupra tuturor facilităților militare ruse din zonă și solicitând schimbarea liderilor din armata rusă. Pe parcursul discursului, președintele Putin a susținut că va apăra poporul rus și patria, printr-un răspuns dur. Prima măsură a fost instaurarea, la Moscova, a stării de alertă antiteroristă. Pe de altă parte, ca replică, elicoptere ale armatei ruse au deschis focul asupra trupelor Wagner din zona Voronej. Liderul trupelor amintite a ținut sp sublinieze că s-a intrat în Rostov fără a trage un singur foc de armă, și la întrebarea retorică „de ce ne susține țara”, a răspuns ”fiindcă mărșăluim pentru dreptate”. În tabăra adversă, liderul cecen Kadârov a anunțat concentrarea de forțe pentru a combate revolta armată a trupelor Wagner.

Acțiunea lui Prigojin nu ar trebui, însă, a suprinde, atâta vreme cât o instituție care a monitorizat și analizat în detaliu situația - Institutul pentru studiul războiului din Washington - a subliniat că personajul ”a depășit de mult timo normele existente în spațiul informațional rusesc, norme care limitează criticile la adresa conducerii ruseși (...) crezând, probabil, ca nevoia ca Wagner să lupte în Ucraina îl poate proteja”. 

De amintit că sunt exact 10 ani de grupul Wagner a fost creat, în sudul Rusiei, ca o anexă a GRU (cea mai mare agenție de informații externe a Rusiei, organizație în principal de spionaj militar). În decembrie 2022, se estima că grupul Wagner avea, numai în Ucraina, circa 50.000 de combatanți, dintre care 10.000 ”contractori” și 40.000 de ex-deținuți, recrutați de prin pușcării.

Dincolo de rațiuni de spionaj etc., m-am tot întrebat de ce Federația Rusă a trebui să apeleze la ”cârje” precum grupul Wagner sau cel cecen. Conform unui clasament dat publicității la începutul acestui an, Federația Rusă era pe locul 5 în lume ca mărime a armatei, cu peste 1.000.000 de membri activi. Ucraina se situa abia pe locul 22, cu aproximativ 210.000 membri. Disproporția din raportul de forțe era evident. Un alt top, care include militari activi, plus în rezervă plus forțe paramilitare, arată că Rusia avea peste 3.500.000, pe când Ucraina - 1.200.000, ceea ce conferă, evident, o altă imagine. Iar în  2022-2023, presa consemna creșterea constantă a Ucrainei în topul celor mai puternice armate din Europa (căci la elementul uman trebuie să adăugăm armamentul, livrat din belșug de către NATO).

Spre seară, Prigojin a ordonat trupelor sale să se retragă, pentru a evita o baie de sânge - se pare și în urma negocierilor cu președintele din Belarus (țară unde vor fi relocate cele mai multe trupe Wagner), iar Kremlinul a renunțat la acuzațiile de trădare. Cele întâmplate sîmbătă reprezintă începutul sfârșitului epocii Putin.