Spitalul fenomenelor paranormale!

 

Dorian OBREJA

Se întâmplă, câteodată, să-mi pară rău că nu sunt (cu mult) mai tânăr; în cazul de faţă, regretul trebuie conexat cu ipostaza de jurnalist. Dacă aş fi un june ziarist (dar cu ceva experienţă şi, mai ales, respectând întru totul deontologia, echidistanţa şi principiile documentării din cel puţin trei surse independente), aş alege şi trata un fascinant subiect de investigaţie.

Este vorba despre spitalul mobil de la Leţcani. La cât de multe am învăţat, citit şi scris eu în peste patru decenii de profesie, nu-mi pot explica, în nici un fel (decât, poate, prin comparaţie cu dosarul „Flota”, muşamalizat, din punct de vedere juridic dat fiind că erau implicaţi prea mulţi oameni şi din cam toate partidele) cum de rămân neclarificate multe mistere legate de el.

Sunt nevoit, chiar foarte sintetic, să parcurg paginile de istorie a obiectivului, toate datele fiind extrase din presă.

Pe 21 aprilie 2020, se făcea publică finalizarea procedurii de achiziţie a unui spital modular mobil (investiţie la care CJ Iaşi a contribuit cu 10 milioane euro, iar CJ Neamţ, cu 3,2 milioane euro), extrem de necesar în condiţiile augmentării pandemiei. Cele peste 100 de containere trebuiau să ajungă şi să fie predate spre utilizare în 30 de zile. Pe 18 mai, se anunţa că lucrurile vor întârzia, din cauza restricţiilor impuse de pandemie (spitalul venea tocmai din Turcia, sper că nu din vreun bazar).

În fine, pe 7 septembrie, după 5 luni (!!!), unitatea a fost predată spre folosinţă Spitalului de boli infecţioase „Sf. Parascheva” din Iaşi, dar a devenit funcţional abia pe 16 octombrie (!!!). De subliniat că spitalul mobil era singurul ROL 3 din România şi Europa de sud-est (doar ROL 4 fiind mai performant), dispunând de 256 paturi, dintre care 103 pentru ATI şi 3 – pentru blocul operator; cele 106 erau dotate cu ventilatoare, injectomate etc.

În toamnă, inspectorii de la Ministerul Sănătăţii găsiseră 31 de nereguli, toate apărând în raportul semnat de fostul deţinător al portofoliului din domeniu şi aflate de cel actual. De menţionat că raportul în discuţie a ajuns şi pe masa procurorilor (cred că prin noiembrie...).

Pe 13 (!) ianuarie, s-a anunţat închiderea provizorie a spitalului, pentru curăţenie şi mentenanţă, zice-se (cei 17 bolnavi fiind transferaţi). Înainte de asta, însă, pe aici trecuse Corpul de control al premierului, care descoperise numeroase probleme (saloanele, ce aveau, în acte, 80 mp, măsurau, în realitate, jumătate, instalaţia de climatizare nu făcea faţă, iar instalaţia electrică e depăşită. Pe 8 februarie, se anunţă închiderea unităţii pe o perioadă nedeterminată, la problemele amintite mai sus adăugându-se inexistenţa unor manuale de utilizare & certificate de garanţie, şi faptul că bolnavii au stat mai mult în frig; o parte din aparatură s-a defectat, iar din cele 250 de paturi, doar 80 fuseseră date în utilizare. Directorul DSP şi preşedinta Euro Nest au contestat aspectele.

Cât a funcţionat, spitalul a mai consumat 4 milioane lei, plus încă aproape 3 pentru mentenanţă...  

Săptămâna trecută, pe fondul tot mai acut al lipsei de locuri pentru cei afectaţi de covid, autorităţile centrale au anunţat, cu surle şi trâmbiţe, că unitatea va fi redeschisă „în cel mai scurt timp posibil”. Zilele trecute, un ziarist care a pătruns acolo susţine că în interior sunt 14-17 grade şi că plouă. Iar un alt ex-jurnalist, internat o perioadă în acel loc, şi „evadat”, mi-a promis detalii despre ce este şi se întâmplă acolo.

Estimp, valul al treilea al pandemiei devine, pe zi ce trece, tot mai mare şi mai generator de victime.

Să pun întrebări, să trag concluzii? Mai bine las asta în seama autorităţilor competente, deşi, de pe acum, pot să vă ofer (în plic închis) rezoluţia...