Tichia de mărgăritar din faţa Palatului Culturii

 Dorian OBREJA

 

Parcurgând, zilnic, presa, afli tot soiul de lucruri. De exemplu, despre cum poţi arunca banii în vânt, fie când ai prea mulţi, fie când nu sunt ai tăi şi nu-ţi pasă de ei.

Încă din toamna trecută, municipalitatea ieşeană anunţa organizarea a două licitaţii pentru realizarea SF-urilor (ar fi acronimul de la studii de fezabilitate, dar nici accepţia de oleacă ştiinţific şi mai mult fantastic nu e de lepădat) pentru  două pasaje subterane (dintre care unul mixt, rutier/tramvai, iar altul doar rutier), în zonele din faţa Palatului Culturii, respectiv Rond Agronomie.

Înainte de a mă opri asupra celui dintâi obiectiv amintit, trebuie să fac apel la memorie (pentru că o serie de documente şi mărturii dispar în mod deloc întâmplător din spaţiul virtual, iar de căutat prin arhive, e nevoie de mult timp). După cum au afirmat şi demonstrat specialiştii de acum 4-5 decenii, traficul rutier dăunează grav unor monumente şi instituţii emblematice pentru oraş, precum Teatrul Naţional, Filarmonica, Golia, biserica Sf. Nicolae Domnesc, Casa Dosoftei, Palatul Culturii. Nu e nicio coincidenţă, ci doar explicaţia cauzei, faptul că traseul menţionat se suprapune sută la sută cu cel parcurs de tramvaie şi, în unele zone, foarte multe maşini. Iată de ce, tot în perioada pomenită, s-a venit cu planul ca liniile de tramvai să fie mutate de pe străzile Cuza Vodă-Elena Doamna-Anastasie Panu-Palat pe traseul Bulevardul Independenţei-Hală-Sf.Lazăr, cu intrare la Fundaţie şi ieşire în Podu Roş (sau  invers, cum doriţi...). Un al doilea element constă în existenţa, în subsolul pământului din cam toată zona centrală, a unor acumulări (pungi) de apă, ce fragilizează şi mai mult construcţiile amintite (în 2013, ultimul obiectiv amintit era gata să o ia la vale după ce nefuncţionarea unor pompe a dus la inundarea subsolului). Al treilea element agravant se referă la faptul că în mai tot perimetrul se construieşte în prostie, supraîncărcând un teren şi aşa nu foarte propice. După ce s-a făcut în spatele Palatului Culturii, acum se încarcă zona Sf.Andrei-Iancu Bacalu etc. – cu toate că „lunca” Bahluiului este mlăştinoasă, deci total improprie construirii de ansambluri şi blocuri cu multe nivele!

Întorcându-ne la chestiunea pasajelor, nu o fac direct la cel proiectat în faţa Palatului Culturii. Ci aduc doar aminte că, în acest subiect, Iaşul are o experienţă/tradiţie nefericită: pasajul de la Fundaţie, cu o lungime de 286 m, a fost făcut nu în 18 luni, cum se proiectase, ci în 42 (!!!), rezultând o chestie îngustă tare, cu infiltraţii, costuri mult mai mari decât cele anunţate iniţial şi pierderea unei importante sume de bani europeni; cât despre cel de la Hală, a durat 6 ani şi a depăşit cu cel puţin 70 la sută valoarea enunţată la început.

Având în vedere precedentele, e de aşteptat ca realizarea pasajului din faţa Palatului Culturii să dureze vreo 3 ani, să fie foarte scump, dar, mai ales, inutil pentru cei mai mulţi ieşeni. Dar nu pentru toţi, fiind unii care vor obţine profit: se spune că pasajul ar putea asigura acces la parcarea deja existentă în complexul din spatele Palatului Culturii şi la cea în curs de construcţie spre malul Bahluiului; logic, proprietarii acestora, deţinând singurele parcări mari din zonă, vor avea încasări pe măsură.

Dar nu numai de asta am folosit termenul inutil: 200 de metri de trafic subteran vor ajuta Palatul Culturii (în privinţa evitării trepidaţiilor) precum tămâia la un decedat, ca să nu mai pomenesc de vibraţiile şi degradările ce se vor produce pe parcursul îndelungatei construcţii.