USR e în plus, deci rezultă PUSR!
Dimensiune font:
Dorian OBREJA
Dacă ar fi să fac un clasament al congreselor partidelor din acest an după criteriul zgomotului generat de ele, pe primul loc s-ar situa, negreşit, cel al PNL, iar pe ultimul – UDMR.
Normal, în asemenea circumstanţe evenimenul de acest fel organizat de proaspăta (data de naştere – 15 august 2020, dată de certificare juridică – 16 aprilie 2021) formaţiune politică USR-PLUS (pe înţelesul tuturor Uniunea Salvaţi România & Partidul Libertate, Uniune şi Solidaritate) se situează la mijlocul clasamentului. De menţionat, neapărat, ca având o mare importanţă, faptul că partidul a luat fiinţă prin fuziune, mai precis prin absorbţia PLUS în USR – ceea ce era pe deplin firesc, dar fiind că prima formaţiune era mai mică şi mai nouă, precum şi că, anterior fuziunii, între cele două existase o alianţă, participantă la alegeri.
Ultrademocratic, congresul USR-PLUS s-a desfăşurat în două tururi, iar foarte bine adaptat la restricţiile impuse de pandemie, prin vot online, pe o platformă securizată. N-au lipsit chiar cu totul problemele, votul fiind suspendat la câteva ore după start, întrucât link-urile ajunseseră şi la persoane care nu (mai) erau membri ai partidului!
Teoretic, prima şansă o avea Dan Barna – vicepremier până de curând, prezent mereu în media, faţă de Cioloş, aflat mai mult la Bruxelles, şi venind de la un partid –USR – mai important. Practic, s-a dovedit că şi în politică peştele mai mic îl poate înghiţi pe cel mai mare: Cioloş a luat 46 la sută, Barna – 44,9 la sută. Al treilea candidat, Darău, doar 10 la sută. Rămânea de văzut dacă majoritatea covârşitoare a votanţilor acestuia din urmă (provenind din USR) avea să-şi redirecţioneze opţiunile către Barna, sau dacă aveau să prevaleze jocurile de culise, interesele de la Bruxelles, Cotroceni şi din laboratoarele secrete. Mai era un element de care trebuia ţinut seama: Barna s-a manifestat extrem de vocal la adresa noului preşedinte PNL, ori mulţi usero-plusişti (sau, conform titlului, plusouserişti) ar fi dorit/doresc să revină în funcţiile (de miniştri, secretari de stat sau prin administraţiile locale etc.) pe care le avuseseră înainte de cearta cu liberalii. Cioloş părea mai conciliant şi mai diplomat, ceea ce îi conferea un avantaj.
Cu un scor de circa 15,50 la sută la ultimele alegeri parlamentare, aproape tot atâta la cele prezidenţiale şi de doar 8,89 la cele locale, USR-PLUS nu poate contesta cu argumente solide că nu ar fi un „partid-balama” şi nici nu se poate lăuda cu un bilanţ grozav al miniştrilor (dintre care doi au fost ejectaţi de premier în ultimele luni) sau primarilor săi - începând cu „vedeta”, fondatorul USR, acum în capul Primăriei Capitalei, continuând cu controversata Clotilde Armand, născută în Guadelupa, adică un soi de franţuzoaică şi sfârşind cu Dominic Fritz, „importat” din Germania. Aşa încât valurile pe care încearcă a le face, şi pretenţiile (sloganul congresului a fost „2024 – USR-PLUS la guvernare” , lideri ai formaţiunii probabil visând şi la Cotroceni) nu prea sunt justificate.
A câştigat, dovadă a primatului unor interese mai sus amintite, Cioloş. Chiar dacă ar fi fost să învingă celălalt candidat, viitorul partidului ar fi fost la fel, adică pe muche de cuţit: dacă rămâne la guvernare, se erodează odată cu liberalii, în condiţiile pandemiei şi crizei economice ce va să vină. Dacă rămâne în opoziţie, nu prea are cu cine să alieze, şi singur – nu are cum să performeze. Mai e o problemă: proaspătului lider îi va fi greu să conducă de la distanţă (adică de la Bruxelles), iar lipsa sa de carismă va atârna greu atât intern, în faţa useriştilor, cât mai ales extern, adică la alegerile (din 2024, când vor fi şi legislative, şi prezidenţiale), unde ar putea ajunge la un zece la sută, în condiţiile în care reprezentantul acestui partid va trebui să aibă rolul de locomotivă...
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau