Schema detaliată a înșelătoriilor cu terenuri. Nume grele în dosarul procurorilor

Setea de înavuţire rapidă a unora şi dorinţa de a scăpa de terenuri pe care nu le puteau munci a altora par să se fi întâlnit în buzunarele reţelei infracţionale care procurorii DIICOT spun că au reuşit să o destructureze. Propunerile de arestare făcute ieri de procurori creionează imaginea unei grupări rapace, inventive şi influente, capabilă să ducă de nas până şi oameni de afaceri hârşiţi în tranzacţii imobiliare.

În filmul poliţist turnat de procurori, firul de nisip care a spulberat un angrenaj care funcţiona de ani buni a fost reprezentat de un bătrân de 90 de ani, care şi-a dat seama că este pe cale să fie păcălit. În întreg scenariul, pare de neînţeles faptul că indivizii par să fi crezut că ulciorul este de tablă şi nu se va sparge niciodată, indiferent ce ar face. De cealaltă parte, avocaţii se declară optimişti. Dacă dosarul profitorilor imobiliari este beton sau, dimpotrivă, un castel din cărţi de joc, se va vedea în instanţă. După reţinerile de miercuri, seara de ieri a adus o primă înfrângere pentru procurori: cele trei propuneri de arestare avansate au fost respinse.

Din actele dosarului se conturează imaginea unui grup format dintr-un nucleu de trei persoane, în jurul căruia se strângeau diverşi colaboratori, proveniţi din rândurile lumii interlope ieşene la fel de uşor ca şi din rândurile funcţionarilor administraţiei publice. Grupul era condus de Cătălin Gheorghiţă Sandu, personaj „fără calitate profesională specială”, cum îl numesc procurorii, implicat în ultimii 10 ani în numeroase afaceri imobiliare. Ceilalţi doi membri ai nucleului ar fi fost avocatul Alexandru Tudor Bernic şi notarul Răzvan Ionuţ Costin. Cătălin Sandu îşi folosea cunoştinţele şi sursele din domeniul imobiliar pentru a identifica persoane vârstnice ale căror cereri de retrocedare a unor terenuri fuseseră aprobate de comisiile de fond funciar sau de instanţă, moştenitori cărora nu le fusese emis încă certificatul de moştenitor sau persoane care aveau titlu de proprietate pentru un teren a cărui situaţie juridică devenise ulterior incertă. După obţinerea informaţiilor, Cătălin Sandu lua legătura cu notarul Costin, care avea acces, prin natura meseriei sale, la diverse baze de date. Costin verifica situaţia juridică a terenurilor şi obţinea copii după anumite documente. Dacă erau necesare informaţii suplimentare, acestea erau obţinute fie de Sandu, fie de Iulian Ilincariu, un alt membru al grupului, de la funcţionari ai Oficiului de Cadastru (OJCPI) sau ai Primăriei. Procurorii au identificat patru funcţionari, fără a fi clar dacă aceştia erau conştienţi că se fac părtaşi la o viitoare escrocherie. 

Cheia „surselor” lui Sandu era un referent al OJCPI, care furniza copii după schiţe cadastrale, cărţi funciare, hotărâri judecătoreşti ori titluri de proprietate. Serviciile furnizate de funcţionari nu erau gratuite, aceştia fiind recompensaţi financiar periodic, cu sume variind în funcţie de valoarea „ponturilor” furnizate.

După întocmirea „dosarului”, Sandu îi contacta pe proprietarii sau moştenitorii terenului respectiv, spunându-le că există persoane interesate să le achiziţioneze şi le propunea un preţ bun. Urma o întâlnire cu viitoarea victimă, fie la domiciliul acesteia, fie în localuri precum restaurantul Dunărea, Déjá Vue, cafeneaua Piaţa Unirii ori cafeneaua care funcţiona în Târgu Cucu la parterul blocului unde este situat notariatul Coste Ştefan şi asociaţii, la care participau şi avocatul Bernic şi notarul Costin.

Victima era convinsă să încheie un contract special de mandat sau o împuternicire notarială pe numele lui Sandu, prin care acesta era împuternicit să tranzacţioneze terenul în numele proprietarului. Ulterior, terenul era vândut, dar banii nu mai ajungeau la proprietar, ci se opreau în buzunarele membrilor grupului. Aceştia nu se grăbeau. În cazul terenului deţinut de M.F., între contactarea victimei şi vânzarea efectivă a terenului acesteia au trecut patru ani. În alt caz, proprietara a fost contactată în 2017, iar o parte a terenului de 34 ha a fost vândută în 2020.

Acest mod de lucru ducea şi la perioade de „secetă”, în care nu existau încasări. În această situaţie, pentru a păstra interesul membrilor grupului, Cătălin Sandu împrumuta sume importante de la persoane din lumea interlopă, precum Adrian Corduneanu. La acesta se apela şi pentru asigurarea protecţiei grupului.

Lui Ioan Zapodeanu şi Marian Alexe li s-ar fi promis acelaşi teren

Clienţii erau oameni cu interese cunoscute în domeniul imobiliar ieşean, precum Ioan Zapodeanu, Mihai Cozma, Florin Toma, Ilie Airinei, Gabriel Grigorovici, Daniel Niculiţă ori Marian Alexe. Dorinţa acestora de a cumpăra terenuri cu potenţial economic era atât de mare, încât sume importante erau plătite grupului chiar în schimbul unei simple promisiuni de vânzare. Chiar în acest an, o promisiune a fost plătită cu o jumătate de milion de euro. Se ajungea chiar în situaţia în care acelaşi teren să fie promis spre vânzare mai multor persoane, încasându-se în mai multe rânduri sume de bani contra aceloraşi cuvinte frumoase.

O astfel de tranzacţie ar fi avut loc către Zapodeanu şi Alexe. Pentru maximizarea veniturilor, erau vândute chiar şi parcele de teren care nu erau nici măcar menţionate în procuri. Se vindeau şi terenuri ai căror proprietari muriseră deja, fără ca moştenitorii să fie înştiinţaţi. A fost cazul unui teren de 34 ha din Plugari, aparţinând lui A.S. O altă persoană, A.C., a fost contactată cu privire la vânzarea unei păduri de 150 ha din Comăneşti. Proprietarul a cerut minim 1.100 euro/ha. Pădurea a fost vândută către Zapodeanu cu 120.000 de euro, fără ca A.C. să vadă ceva din ei.

Banii încasaţi din tranzacţii intrau în contul lui Ionel Sandu, alt membru al grupului, al concubinei lui Cătălin Sandu, Mihaela Puşcaşu, sau al altor persoane de încredere. Apoi, erau retraşi în numerar de către Cătălin Sandu şi împărţiţi cu Bernic, Costin, şoferul Alin Eugen Curcă şi Ilincariu. Într-o singură situaţie, banii au fost viraţi direct în conturi.

Cum se împărţeau banii

Procurorii nu au stabilit concret cine şi cât câştiga dintre membrii grupului. Dintr-o conversaţie telefonică interceptată reiese că în cadrul unei tranzacţii în valoare de 80.000 euro, Bernic urma să ia 30%, Curcă – 5%, iar restul banilor urmau să-i revină lui Sandu. Pentru ca Alin Curcă, prieten cu Bernic, să nu se simtă nedreptăţit, nu era informat cu privire la sumele pe care le câştigau ceilalţi. Sumele vehiculate sunt însă importante. Despre Cătălin Sandu, care nu are venituri legal declarate, procurorii afirmă că a cheltuit într-o singură lună 75.000 de euro, iar într-o zi a pierdut 9.000 de euro, la jocuri de noroc. În cazul lui Bernic, veniturile încasate în perioada 2015-2020 din surse cunoscute au fost de 182.000 lei, dar cheltuielile sale au fost estimate de procurori la peste 620.000 lei, presupunându-se că diferenţa ar fi rezultat al activităţii infracţionale.

Ancheta procurorilor a demarat în iulie 2019, în urma unei plângeri penale făcute de un bătrân de 90 de ani H.Z. Terenul acestuia fusese vândut cu 140.000 de euro, faţă de 115.000 euro cât ceruse bătrânul, fără însă ca acesta să primească vreun ban. Pentru a rezolva problema, Sandu i-a plătit lui H.Z. 40.000 de euro, dar bulgărele anchetei începuse să se rostogolească. Procurorii afirmă că activitatea grupului a continuat până zilele acestea, fiind întreruptă o acţiune de inducere în eroare a unei alte victime, A.N. Aceasta este titulara unor drepturi importante, respectiv acţiuni la hotelurile Lido şi Majestic din Bucureşti şi proprietara mai multor imobile din capitală. Soţul acesteia a murit însă în august, iar operaţiunile au trebuit decalate cu 40 de zile.

Procurorii au propus arestarea, judecătorii au dat control judiciar

Procurorii au propus ieri arestarea lui Cătălin Gheorghiţă Sandu, Alexandru Tudor Bernic şi Răzvan Ionuţ Costin. Primul a fost acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune, spălare de bani şi fals în declaraţii. În sarcina lui Bernic au fost reţinute acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani. La rândul său, Costin a fost acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la spălarea de bani. Referatul procurorilor nu a avut însă capacitatea de a-i convinge pe magistraţi. Judecătorul de drepturi şi libertăţi al Curţii de Apel a respins propunerea, considerând că punerea sub control judiciar pe o durată de 60 de zile a celor trei este suficientă.

„Din punctul meu de vedere, hotărârea judecătorului este echilibrată şi justă. Nu cred că ar fi fost necesar să fie luată măsura arestării preventive, soluţia pronunţată – de luare a controlului judiciar – fiind în măsură să asigure garanţiile necesare pentru buna desfăşurare a procedurilor penale în continuare. Avem din nou dovada concretă că sunt judecători care îşi fac meseria cu responsabilitate şi că sunt într-adevăr drepţi”, a declarat Iulian Gafon, avocatul lui Cătălin Sandu.

În opinia avocaţilor, faptele pe care procurorii le consideră penale se înscriu mai degrabă în limitele Codului Civil, fiind vorba doar de încălcarea prevederilor unor contracte de mandat.

„La o primă analiză, părerea mea este că activităţile imputate colegului meu se circumscriu activităţilor reglementate în Statutul profesiei de avocat. Pare începutul unei reecranizări a cazului Robert Roşu. Am încredere că situaţia urmează să se limpezească”, a spus reprezentantul lui Bernic, Olivian Moroşanu.

Acesta s-a referit la avocatul Robert Roşu, condamnat anul trecut la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Marţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis achitarea avocatului, după aproape un an petrecut după gratii.