„Este extrem de dificil să spunem cât va dura programul vizelor”

consideră David Muniz, chargé dʼaffaires în cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti

- Care este scopul vizitei dumneavoastră la Iaşi?

- Este foarte important că suntem în Iași, că am fost și ieri și suntem și azi. Am venit să participăm la comemorarea a 80 de ani de la Pogromul din Iași. Noi credem că recunoașterea Holocaustului este foarte importantă, iar România a depus un efort considerabil pentru a înțelege istoria Holocaustului, pentru a compensa victimele, dar și pentru a comemora Holocaustul şi victimele acestuia.

Așadar suntem foarte fericiți să susținem acest eveniment, să participăm la acest eveniment. Un lucru pe care l-am anunțat astăzi a fost un acordarea unui grant în valoare de 80.000 de dolari pentru a susține conservarea casei lui Elie Wiesel, ce se află în Sighet. Asta se va întâmpla, dacă nu mă înșel, în următorul sau următorii doi ani. Iar noi dorim să continuăm să contribuim pentru a rezolva asemenea probleme în România.

De asemenea, am făcut anumite remarci la acest eveniment iar aspectul pe care voiam să îl accentuez este nevoia pentru o educație a Holocaustului. E un domeniu în care dorim ca România să depună mai mult efort, iar Guvernul României a venit cu un asemenea plan, pe care dorim să-l vedem realizat.

În orice caz, Iașul e un oraș frumos și plin de viață, suntem foarte fericiți că suntem aici, deși, repet, ocazia este una tristă: comemorarea Pogromului.

- Eliminarea vizelor pentru cetățenii români rămâne în continuare o temă de interes pentru administrația SUA?

- Mereu mi se pune această întrebare. Programul vizelor este unul extrem de strict, de tehnic, dar suntem siguri că România va face parte în continuare din acest program. Însă este extrem de dificil să spunem cât va dura. Dacă vă uitați la celelalte țări care s-au alăturat acestui program în ultimii 20 de ani, puteți observa că procesul durează o perioadă lungă. Pentru că, repet, este o lege extrem de strictă și tehnică. Există, totuși, multe vești bune. Lucrăm cu Guvernul României, Statele Unite și România comunică cu privire la cerințele necesare pentru admiterea în programul de viză, iar România progresează mult în aceste privințe, prin urmare acest proces înaintează destul de repede. De asemenea, există și o altă parte a legii pe care o consider importantă și pe care românii ar trebui să o înțeleagă. Unul dintre factorii principali pentru admiterea în program constă în numărul cetăţenilor care au aplicat pentru viză, dar au fost refuzați. Acest procent trebuie să fie unul suficient de mic. Deja pentru România este mic. Majoritatea oamenilor ce doresc să călătorească în SUA și aplică pentru o viză se califică, însă numărul celor refuzați totuși trebuie să scadă. În această privință, Ministerul Afacerilor Externe a depus eforturi mari pentru a educa populația referitor la acest program. Oamenii trebuie să înțeleagă cum funcționează acest proces, pentru că nouă nu ne place să vedem oameni refuzați. În concluzie, România va face parte în continuare din acest program. Nu știu, însă, cât va dura, şi nici nu pot face estimări legate de perioadă.

- Cât de mult se văd la Washington, dar mai ales cât de mult contează progresele făcute de România în ultima vreme, din toate punctele de vedere, pentru includerea țării noastre în Programul Visa Waiver?

- Multe dintre legile și regulile legate de acest program țin de documente. Când vedem un pașaport românesc, trebuie să știm că ne putem încrede în el, la fel ca în cazul oricărei alte țări. Trebuie să fim siguri și să știm care sunt șansele ca acesta să fie fals, să fie furat. Încerc să nu fac referire la termeni prea tehnici, însă cam aceasta este situația. Este ca o casă. Poți vedea frumuseţea casei, culoarea ei, însă nu poți vedea toată munca din spatele ei.

- Relațiile SUA cu Rusia, cele ale Alianței Nord-Atlantice cu Rusia sunt tot mai tensionate. În ce condiții credeți că se poate reactiva „războiul rece”?

- România este, cu siguranță, un aliat puternic, un membru puternic al Alianței NATO. Recent am fost în Poligonul Cincu, pentru a observa Defender 21, cel mai mare exercițiu NATO din acest an și a fost impresionant să văd cum România a organizat un asemenea exercițiu cu 13 membri, cu unități militare din multe alte țări. Ce se poate observa din partea NATO este un exemplu al determinării, al reasigurării solidarității statelor membre. Această solidaritate aduce siguranță. Mesajul este următorul: suntem puternici împreună. De asemenea, am văzut în cadrul ultimului summit NATO, o reafirmare a articolului 5 din tratat. Ne place să vedem determinarea României în dezvoltarea pe acest plan. Pe de altă parte, a avut loc și întâlnirea dintre preşedinţii Biden și Putin, în cadrul căreia au încercat să comunice, să caute metode de a detensiona situația. Vedem şi cum Uniunea Europeană încearcă să dialogheze cu Rusia. Deși avem conflicte, deși nu suntem confuzi cu privire la provocările din Est, încercăm să găsim o cale prin care să detensionăm situația unde putem. Așadar, nu l-aș numi un nou Război Rece. Îmi place să consider Războiul Rece ca fiind o perioadă din istorie ce a trecut. Trebuie să fim uniți, să stăm împreună, să menținem și să protejăm valorile democratice. Asta e soluția...

 - Poate avea de suferit securitatea României în cazul unui astfel de scenariu?

- Sperăm că nu. Istoria ne-a arătat că apărarea colectivă și menținerea unei poziții ferme este factorul ce previne scenariul în care situația degenerează până în punctul în care siguranța țărilor este afectată. Din nou, vedem cum România este un aliat determinat și de încredere, cum an de an investește în Programul NATO. Armata Română este extrem de capabilă. Aceasta este cea mai eficientă soluție pentru a evita un asemenea scenariu.

au consemnat Robert FLUERARU şi Tudor DAMASCHIN

 

* * *

David Muniz lucrează de peste 20 de ani în Departamentul de Stat al SUA. Înainte de sosirea la Bucureşti, în iulie 2020, el a fost adjunctul interimar al Asistentului Secretarului de Stat pentru Afaceri Regionale şi Multilaterale, în cadrul Biroului pentru contraterorism, unde a deţinut şi funcţia de director al Oficiului de afaceri regionale pentru Asia Centrală/de Sud şi Orientul Apropiat. Anterior, în perioada iulie 2015 - august 2018, el a fost Adjunct al Şefului Misiunii Diplomatice la Ambasada SUA de la Tirana, din Albania.

Printre funcţiile ocupate anterior se numără cele de: director adjunct al Oficiului pentru afaceri nordice şi baltice din cadrul Biroului pentru Europa şi Eurasia, consilier principal adjunct şi şef al secţiei politice la Consulatul SUA de la Kirkuk, din Irak, adjunct interimar al Şefului Misiunii Diplomatice şi şef al secţiei politico-economice la Ambasada SUA de la Podgoriţa, din Muntenegru şi consilier pe probleme politice la Ambasada SUA de la Priştina, din Kosovo. Şi-a desfăşurat activitatea şi în Kuala Lumpur, Malaysia şi Ekaterinburg, Rusia. A studiat limbile albaneză, sârbo-croată şi rusă.

David Muniz este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Georgia şi un fan înfocat al echipei de fotbal american „Georgia Bulldogs”. El a obţinut şi o diplomă de licenţă în istorie şi ştiinţe politice de la Universitatea „James Madison” din Harrisonburg, Virginia. A primit numeroase distincţii acordate de către Departamentul de Stat, inclusiv mai multe „Superior Honor Awards” şi „Meritorious Honor Awards”.