Cu o şcoală nu se face primăvară

* acum două zile a fost inaugurat Corpul B al Colegiului Naţional Iaşi * bucuria unei realizări pe timp de criză este mare * totuşi, ea nu şterge cu buretele atâtea alte lipsuri * în aproape 70 de şcoli din judeţul Iaşi lucrări începute în 2007 par să nu se mai termine * în alte zeci de cazuri, sunt mai mari posibilităţile să se dărâme o clădire pe elevi, decât să se înceapă reabilitarea

După ani întregi în care a stat în paragină şi după alţi cinci – în care s-a lucrat la el, acum două zile a fost inaugurat Corpul B al Colegiului Naţional Iaşi. O clădire a unei şcoli de elită, situată în buricul târgului se poate lăuda, în sfârşit, că a fost consolidată, reabilitată şi modernizată. Ceremonia de tăiere a panglicii a fost una fastuoasă şi mulţi reprezentanţi ai educaţiei şi ai autorităţilor locale s-au înghesuit pentru a înşfăca o bucăţică de tricolor.
Nimic rău, până la urmă. Sau – să tot fie astfel de motive!
Însă, ele sunt rare, pentru că… nu-i de unde. Valoarea totală a investiţiei de la Colegiul Naţional a ajuns la de 3.283.000 lei. Sumele au fost asigurate prin alocaţii bugetare repartizate de Primăria Municipiului Iaşi şi prin hotărâri de guvern. „Lumea ar fi mai împăciuitoare, dacă nu i-ar vedea pe unii şi pe alţii bătându-se cu pumnii în piept, lăudându-se că fac totul pentru elevi şi profesori. Lumea ar fi mai împăciuitoare, dacă atâtea sume uriaşe nu ar fi cheltuite în alte scopuri – murdare, fără să se ţină cont de nevoia unei educaţii corespunzătoare secolului în care trăim”, a spus un cadru didactic, nemulţumit de sistemul în care se scaldă.
Şcoli degradate, educaţie de calitate?
La începutul anului şcolar 2012-2013, 34 de unităţi de învăţământ ieşene au fost date exemplu la categoria stare avansată de degradare – fără a beneficia, în ultimii ani, de nicio reabilitare. La acestea, se adaugă nu mai puţin de 70 de alte şcoli, care au beneficiat de proiecte investiţionale începând cu anul 2007 dar, care au sistat lucrările din lipsă de fonduri. Astfel, în 55 de locaţii din judeţ şi în 15 şcoli din Iaşi există pericol de degradare a lucrărilor deja efectuate. „Pe municipiul Iaşi există şi şcoli generale la care se lucrează. Şcoala „Haşdeu” încă mai are completări de făcut. La Colegiul „Negruzzi” există clădirea Şcolii Carol, care a primit bani pentru proiectare. E finalizată proiectarea, urmează licitaţia pentru execuţie. La Colegiul „Racoviţă” e intenţia de a se realiza o clădire care să adăpostească biblioteca şi un spaţiu de documentare. E un lucru pe care îl susţinem şi în Comisia de Învăţământ, să fie o corelaţie în ceea ce investim, la nivel de Consiliu Local, între calitatea educaţională, între numărul de elevi existent acolo, între un management performant şi nevoia de finanţare şi de dezvoltare a şcolii. Cred că trebuie să premiem cumva excelenţa, seriozitatea, performanţa unor directori, după cum trebuie să aveam grijă, să ridicăm celelalte şcoli, care îşi caută încă o anumită identitate, care nu au găsit soluţia de a depăşi mediocritatea”, a spus Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.
De la teorie, la practică
Planuri sunt multe. Realitatea, deocamdată, este doar una. La clădirile dărăpănate, intrate într-un proces de consolidare sau nu, se mai adaugă şi lipsa fizică a altor spaţii – şcoli şi grădiniţe – acolo unde populaţia şcolară e prea mare. Există, apoi, unităţi în care au fost terminate lucrările – dar, directorii lor sunt daţi în judecată, pentru că nu au avut de unde să plătească munca firmelor de construcţii. Există şi campusuri şcolare – rămase mai mult la stadiul de idee, decât de împlinire. Ca să nu mai vorbim, strict de elevi şi cadre didactice – pe zi ce trece mai nemotivaţi să treacă pragul şcolilor de care aparţin. În rest, totul e bine.

(Anda Pintilie)