Reformele de la UMF Iași, contestate atât de studenți, cât și de profesori!

* „Sperăm ca digitalizarea procesului didactic să nu presupună stabilirea de către ingineri a strategiei de formare a viitorilor medici. Eu cred că inteligenţa artificială nu va putea niciodată substitui arta medicală, în majoritatea specialităţilor. Modul de gândire binar nu are ce căuta în interacţiunea medic-pacient”, spune prof.univ.dr Răzvan Constantinescu

Reforma curriculară de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi a debutat în această sesiune cu punerea în practică a unei noi metodologii de examinare. Mai exact, din acest semestru examenul se desfăşoară sub forma unui test grilă, date pe tabletă. Pentru aceasta, UMF Iaşi a cheltuit 800.000 de euro ca să cumpere 600 de tablete cu tot cu softurile necesare.

În această sesiune, la examenul semestrial, indiferent de an sau specializare, studenţii au avut de dat teste la fiecare disciplină, notele obţinute reprezentând 20% din nota finală. Aceste teste au fost urmate de examene practice eliminatorii, care au fost notate cu „admis” sau „respins”. Ulterior, studenţii au avut posibilitatea să susţină examenul teoretic. Acesta s-a desfăşurat în format digital sub forma unui test grilă dat pe tabletă. Acest examen contează 80 la sută din notă.

În mai puţin de o săptămână de la implementarea acestui sistem de examinare, reforma UMF Iaşi a început să fie contestată atât de studenţi, cât şi de profesori.

Contestaţii vin chiar şi de la profesori 

Cei de la UMF Iaşi susţin că acest sistem de evaluare în format digital este o premieră pentru universităţile de profil din ţara noastră. O premieră este şi faptul că în baza unei programări prealabile un student poate susţine examenul în ziua şi la ora dorită, fără să mai depindă de programul altor colegi de grupă sau a cadrelor didactice.

Numai că este contestat anunţul că metoda examenelor susţinute în format electronic în premieră la UMF. Mai mulţi internauţi spun că metoda examenelor în format digital a fost folosită în perioada pandemiei de multe universităţi din ţară. „În ce constă premiera? În pandemie, la universităţile din Iaşi s-au organizat examene online pe tabletă, laptop, desktop cu teste grila sau altfel de teste", a scris, pe pagina UMF Iaşi, Dorin Luca, prof.dr.hab.ing. la Universitatea Tehnică „Gheorghie Asachi” din Iaşi.  

Unul dintre critici este chiar medicul şi profesorul Răzvan Constantinescu. „Eu am dat examenul practic în stilul clasic. A durat 4 zile, câte 3-4 grupe pe zi, întrebări din toată materia. În general, am fost mulţumit de nivelul seriei. Însă este evidentă nedreptatea că, în perspectiva concursului de memorare de răspunsuri pe tabletă, studenţii care au ştiut excelent nu vor avea niciun avantaj faţă de cei care abia au obţinut calificativul admis. Eu sunt printre norocoşii care au prezenţă mare la curs, dar e clar că aceasta va scădea dramatic atât timp cât studenţii nu mai au nevoie de dascăli clinicieni, ci, eventual, de antrenori de memorare a întrebărilor şi răspunsurilor (rezolvate, în prealabil, de colegi), unele - din cauza criteriilor de formulare - realmente stupide. Sperăm ca digitalizarea procesului didactic să nu presupună stabilirea de către ingineri a strategiei de formare a viitorilor medici. Eu cred că inteligenţa artificială nu va putea niciodată substitui arta medicală, în majoritatea specialităţilor. Modul de gândire binar nu are ce căuta în interacţiunea medic-pacient”, spune prof.univ.dr Răzvan Constantinescu.

Studenţii români şi cei străini, nemulţumiţi: „Cel puţin, inadmisibil”

Şi modul în care au fost elaborate subiectele este contestat atât de studenţii români cât şi de cei străini. „Unele grile sunt foarte grele şi altele foarte uşoare, însă nu sunt considerate cu grad diferit de dificultate în sistem şi aşadar au acelaşi punctaj. Grilele de la seriile de limbi străine sunt diferite de cele ale românilor la majoritatea materiilor. Nu era mai uşor doar să fie traduse? Unde mai e egalitatea? Să mai zic că diferă şi ca nivel de dificultate? De ne-ar asculta cineva, măcar..., spune Catinca Dobroghii.

Şi studenţii străini sunt nemulţumiţi. „Am venit să studiem cu un sistem de examinare cunoscut, am ajuns în anul IV şi brusc totul se schimbă, totul devine rece şi impersonal! Cel puţin, inadmisibil”, spune Myrto Thoma.

Studenţii spun că în sesiunile următoare va începe goana după grila de 10 completată în prealabil de studenţii din ani mai mari sau studenţii eminenţi din acelaşi an. „Conducerea a grăbit introducerea noului sistem inovator, făcând o harababură totală în timpul semestrului. Aflăm de colocvii în săptămâna colocviului, şi noi şi profesorii. Nu au avut răbdare nici măcar un an să pună la punct un plan de introducere a unei schimbări destul de radicale a metodei de examinare...”, spune Constantin Torac.

Unii studenţi s-au plâns de erorile softului dar şi de modul în care au fost elaborate subiectele şi de modul de desfăşurare al examenului. „Foarte prost sistemul. S-a blocat, timpul se scurgea, studenţii nu puteau completa grilele. Dacă nu răspunzi în ordine la toate întrebările şi vrei, în limita de timp alocată, să te întorci şi să completezi şi abia apoi să salvezi şi să închei testul, sistemul nu permite. Testul este expediat aşa, fără a-ţi da posibilitatea să răspunzi la toate întrebările! Sunt grile la care răspunsurile corecte sunt considerate greşite, grile care au întrebări ce nu se regăsesc în bibliografie”, spune George Plian.  

 Laura RADU