Terapia cu mamaliga si binefacerile ei in epoca painii umflate cu E-uri

Nu suntem mămăligari asa cum cred unii, suntem oameni cu gusturi rafinate care, de-a lungul celor 200 de ani de când porumbul a intrat in cultura si-n bucătăria romanească, am învățat sa combinam mâncărurile si știm acum ce e bun numai cu mămăliga: brânza cu smântâna, pestele, sarmalele, tochitura noastră moldoveneasca, brânza de burduf.

Potrivit ziare.com, cea mai buna mămăliga e cea făcuta din porumb măcinat la moară, nu din cel cumpărat de la supermarket si tratat cu chimicale, la foc mocnit, cu lemne, in timp, pentru ca mălaiul sa aibă timp sa fiarbă in voie. La aragaz, iese o mămăliga fugărita dar la nevoie e buna si asa pentru ca soba cu lemne si la țara a început sa fie înlocuita cu cea cu gaze.

Pentru cine nu știe, mămăliga se face foarte usor, doar ca trebuie multa răbdare ca sa fiarba bine si sa iasa gustoasa. Se pune pe foc ceaunul cu apa si putina sare. Cand apa clocoteste, se toarnă faina in ploaie amestecand mereu pentru ca malaiul sa nu faca cocoloase. Apoi, se lasa sa fiarba la foc mic. Se mesteca in ceaun cu facaletul, lingura de lemn ori o furculița, când mămăliga este mai mica. Cand incepe sa se desprinda de ceaun e semn ca-i fiarta si poate fi răsturnata, pe un fund de lemn, special pentru mămăliga, sau o farfurie întinsa.

Răceala si durerile in gat se tratează, extern, cu cataplasme cu mămăliga, asa cum procedau bunicile noastre. Se pune mămăliga pe o bucata de pânza sau tifon si se aplica pe piept cat se suporta de fierbinte. Din malai se poate face o geandra, cir sau terci, denumirea depinde de zona, de fapt, o mămăliga subțire, in care se pune putin unt, ulei sau grăsime de porc si se mănâncă fierbinte. Pentru nas înfundat, se pune putin mălai pe o tabla încinsa si se inhalează fumul produs.

Cataplasma cu mămăliga calda,/b> este buna si in bronșita, pneumonie, tuse, gripa cu conditia sa se aplice pe piept seara, inainte de culcare, si bolnavul sa nu mai iasa din casa pana a doua zi.