Tradiții la sărbătoarea Sfântului Ștefan

 În fiecare an, în cea de-a treia zi de Crăciun, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ștefan, primul martir creștin * el și-a sacrificat viața în numele credinței și a fost unul dintre primii diaconi, selectat de Sfinții Apostoli

După înființarea Bisericii, apostolii, aleși pentru înțelepciunea și plinirea lor de Duhul Sfânt, au fost desemnați să servească în locașurile de cult și să păstreze tradițiile la mesele comunitare. Printre cei șapte apostoli, Ștefan a fost primul, alături de Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmenă și Nicolae. Ei au răspândit cuvântul Evangheliei, botezând și oficiind slujbe, contribuind astfel la consolidarea Bisericii.

Arhidiaconul Ștefan, care a cunoscut învățăturile lui Iisus Hristos, a fost martor la Învierea și Înălțarea Sa, precum și la Pogorârea Duhului Sfânt. Predicând aceste adevăruri, a provocat mânia fariseilor și a liderilor evrei, care l-au acuzat fals de blasfemie și l-au condamnat la moarte prin lapidare. În momentele sale finale, Ștefan a iertat pe cei care l-au ucis, urmând exemplul lui Iisus Hristos.

Sfântul Ștefan a fost acuzat pe nedrept de blasfemie împotriva lui Moise și a lui Dumnezeu, ceea ce a dus la condamnarea și executarea sa prin lapidare. În momentele sale finale, el a urmat exemplul lui Iisus Hristos, iertându-și ucigașii. Printre martori la moartea sa a fost Saul, care mai târziu, ca Sfântul Pavel, a devenit unul dintre cei mai influenți apostoli.

Numele „Ștefan” provine din grecescul „Stephanos”, însemnând „coroană” sau „ghirlandă”.

În această zi, se obișnuiește să se facă pomeniri pentru cei decedați în circumstanțe tragice și să se distribuie pachete cu mâncare. Se recomandă aducerea în casă a unei icoane cu Sfântul Ștefan pentru cei cu probleme de sănătate sau în litigii. Faptele bune și reconcilierile sunt încurajate, iar în unele regiuni se împart Pâinicile lui Ștefan. Sunt preparate dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică, în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.

Maura ANGHEL

În România, aproximativ 422.000 de persoane poartă numele Sfântului Ștefan, dintre care 305.000 sunt bărbați și 117.000 femei.