Academia Română are un nou membru corespondent de la Iaşi, profesorul universitar Gheorghe Cliveti, fost colaborator al Securității

Academia Română are un nou membru corespondent de la Iaşi, profesorul universitar Gheorghe Cliveti, de la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" şi Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Decizia a fost luată în urma şedinţei de miercuri, când alături de Gheorghe Cliveti a fost ales ca membru de onoare prof.dr. Ion Ciubotaru, de la Institutul de Filologie Română "Alexandru Philippide". Profesorul Gheorghe Cliveti intră însă în Academia Română ca un reputat cercetător şi profesor, respectat de către colegi, dar şi cu o pată în trecutul său. După cum a scris "Ziarul de Iaşi" în 2014, profesorul Gheorghe Cliveti a dat note informative către Securitate în perioada comunistă, având numele conspirativ de "Ştefan". Cercetările efectuate la nivelul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) nu l-au încriminat niciodată pe Cliveti: acesta nu a fost catalogat nici lucrător, nici colaborator al Securităţii. Însă la dosarul său figurează notele informative pe care le-a dat în anii ’80. După cum a scris publicaţia noastră în 2014, Gheorghe Cliveti ocupa la acea vreme postul de asistent universitar în cadrul Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.

Ce conţineau notele conspirative

Potrivit adeverinţei CNSAS, profesorul Cliveti a dat câteva note informative Securităţii privind activitatea unor colegi de la Facultatea de Istorie-Filosofie, precum şi legate de perspectiva istoriografică a unor istorici din străinătate cu care colabora. Spre exemplu, despre istoricul B.W. din Republica Federală Germană, cu studii documentare la Iaşi, Cliveti nota că aceasta priveşte "problema evreiască" doar din perspectiva politicii Marilor Puteri ale epocii de secol XIX, iar "observaţile ei vizau subestimarea valorii suveranităţii de stat a României din acea vreme. Cred că B.W. ar trebui să cunoască mai mult sursele interne româneşti sau lucrări ale istoricilor români", scria Cliveti. De asemenea, în dosarul găsit de CNSAS mai figurează o notă olografă, redactată de istoric în urma unei vizite în R.F. Germania ca turist şi despre legăturile sale cu diferite persoane cu care a interacţionat pe parcursul unui stagiu de documentare la Freiburg. Trebuie precizat că acestea nu sunt defăimătoare la adresa celor în cauză, ci doar relatări punctuale despre activitatea colegilor şi a sa. În urma conspectării documentelor semnate de Cliveti, CNSAS a decis că acestuia nu îi poate fi atribuită calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii. Notele informative semnate de Gheorghe Cliveti nu fac referire la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, se specifică în adeverinţa CNSAS.

 "Timp de trei ani la rând am fost propus de Uni­ver­sitatea Cuza să plec cu o bursă Fulbright în SUA, la Univer­sitatea din Omaha-Nebraska. Procedura era una foarte complicată atunci. Am fost convocat la secretariatul Rectoratului, unde mă aştepta un ofiţer. După ce am fost prezentat acestuia, ofiţerul de informaţii mi-a spus că trebu­iesc lămurite anumite lucruri din dosarul meu, depus pentru accesarea acelei burse. Trebuia să plec în anul 1987, am candidat trei ani la rând şi nu primeam în­cuviinţare. Veniseră şi reprezentanţi ai Universităţii americane în ţară pentru a discuta situaţia bursei mele. Mai plecaseră îna­inte colegi de la Iaşi la Omaha", a declarat Cliveti. Directorul de la "Xenopol" a povestit că ofiţerul de informaţii i-a pus în faţă un decret prezidenţial privind relaţiile cetăţenilor români cu străinii, şi că trebuie să clarifice propriile sale relaţii cu istorici de dincolo de "Cortina de Fier". De asemenea, ofiţerul Securităţii i-a spus istoricului că trebuie să semneze un act prin care se va înlesni legătura acestuia cu Ambasada României din SUA, în cazul că va avea probleme pe timpul şederii sale cu acea bursă. "Mi s-a spus, dacă accept, plec. Am fost obligat să semnez de legis­laţia regimului comunist. Erau timpuri foarte amestecate şi dure. Ţin să spun că regret enorm că am semnat acel act, dar cei care au fost plecaţi în străinătate în perioada regimului comunist ştiu exact despre ce vorbesc, despre aceste proceduri abuzive ale statului român din acele vremuri", a povestit Gheorghe Cliveti.