Adevărul despre „defrişările ilegale” din Iaşi

 

* şefii Direcţiei Silvice Iaşi au reacţionat după apariţia unor articole care făc referire la defrişările din judeţul Iaşi * aceştia explică faptul că exploatarea pădurilor nu trebuie privită ca un dezastru, ci ca pe o operaţiune prin care se asigură viitorul şi permanenţa pădurii * mai mult, tăierile sunt programate, aprobate și în nici un caz nu se întețesc, în timp ce lucrările silvice care presupun recoltarea masei lemnoase, se realizează cu respectarea legislației în vigoare * de notat faptul că, în acest an, la finele primului semestru, tăierile de arbori din Iaşi nu au depășit nivelul celor din anul anterior

 

În Iaşi nu se fac tăieri ilegale şi nicio pădure nu este defrişată „parcelă cu parcelă”, aşa cum au vehiculat în ultima vreme mai mulţi activişti de mediu, preluaţi de diverse publicaţii. O spun şefii Direcţiei Silvice Iaşi, care susţin că, de fapt, este vorba de o parcurgerea normală, cu tăieri de regenerare, cu păstrarea continuităţii pădurii şi habitatelor. „Afirmaţiile făcute în ultimul timp în presa scrisă/online şi pe reţelele de socializare sunt denigratoare, generaliste şi nefondate, urmărind accentuarea imaginii negative  despre  personalul silvic care îşi face meseria cu profesionalism şi nu de puţine ori cu numeroase sacrificii în plan personal şi familial, uneori chiar cu prețul vieții”, susţine directorul instituţiei, ing. Gabriel Doncean.

 

Tăierile vizând igiena copacilor nu trebuie confundate cu cele vizând exploatarea masei lemnoase

 

 De la bun început şi pentru conformitate, trebuie notat faptul că Pădurea Repedea - Bârnova, cea la care activiştii de mediu fac referire atunci când vorbesc de defrişări necontrolate, este situată în sud-estul județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Mogoșești, Scânteia, Schitu Duca și Tomești. Zona, care a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr.1964/13.12.2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) se întinde pe o suprafață de 12.216 hectare. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale (păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum și păduri dacice de stejar și carpen) ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare. „Fiind vorba de o arie protejată, punerea în valoare a masei lemnoase, cât şi exploatarea acesteia s-a făcut și se face cu respectarea prevederilor art. 32 din O. M. nr.1447/2017, în sensul că s-a solicitat autorităţii responsabile, în speţă ANANP, să ne comunice condiţiile specifice necesare menţinerii şi îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor şi habitatelor, a elementelor naturale prezente în arboret. Astfel, din suprafaţa totală de fond forestier inclusă în sit, pe suprafaţa de 5.406 ha ( adică pe 38%), nu sunt propuse şi nu se vor face lucrări de exploatare în deceniu, cu excepţia tăierilor de igienă. Aceste arborete au vârste medii cuprinse între 70 şi 110 ani. Volumul masei lemnoase pe picior aferent suprafeţei în care nu sunt lucrări de exploatare, cu excepţia tăierilor de igienă, este de 606.332 mc adică 45% din volumul total a pădurilor din Sit Natura 2000”, spun şefii Direcţiei Silvice Iaşi.

 

 

 

 Un ciclu firesc: arborii bătrâni lasă locul celor tineri

 

 

  În ceea ce priveşte suprafaţele de pădure care fac obiectul unor licitaţii în vederea exploatării masei lemnoase, este vorba de zone populate cu arbori cu vârste mari (100 -130 ani). Defrişarea lor nu înseamnă altceva decât declanșarea procesul de regenerare, proces care dureaza de regulă 30-50 ani. „După studiile de specialitate silvică, declanșarea procesului de regenerare (trecerea de la pădurea bătrână la cea tânără) nu se poate face la vârsta când arborii au 160-200 ani, pentru că aceştia numai au capacitatea fizică de a se regenera natural, pentru că ei intră în declin fiziologic și au un rol ecologic inferior arborilor tineri. Din suprafața de totală a ariei naturale protejate cca. 3200 de ha au vârsta de peste 100 de ani, suprafață care este ocupată din mai multe specii, stejarul fiind doar una dintre ele (16%)”, explică specialiştii. Pădurea nu va fi „urgent înlocuită”, ci se aplică prevederile amenajamentului silvic, care pentru produse principale specifică o urgență de regenerare, care înseamnă ordinea propusă în efectuarea lucrărilor. „Tot timpul vom avea păduri cu vârste peste 100 ani, fiind mereu un ciclu și un echilibru între pădurile bătrâne și cele tinere. Nu putem avea numai păduri bătrâne, trebuie să le regenerăm și să creem păduri tinere”, mai spun cei de la Direcţia Silvică, care precizează că ciclul unei păduri este de 160-180 ani.

 Defrişările mai sunt generate şi de faptul că, pe măsură ce pădurea înaintează în vârstă, arborii intră în regres fiziologic, nu mai au creşteri în diametre şi înălţimi, producând mai puţină biomasă. Astfel, vor consuma mai puţin dioxid de carbon, eliberând mai puţin oxigen. De asemenea, în pădurile cu vârste mai mari, prin uscare şi prin procesul de putrezire a masei lemnoase, se eliberează o cantitate mai mare de dioxid de carbon.

Activiştii de mediu umflă cifrele de opt ori!

   Anul acesta, Direcția Silvică Iași are adjudecat şi contractat un volum de aproximativ 120,0 mii mc, cu o valoare totală de 20.000 lei (de aproximativ 4,1 milioane de euro, pentru toată suprafața de pădure proprietate de stat (65.939 ha), de pe tot cuprinsul județului Iași. Afirmaţiile activiştilor de mediu au conţinut cifre aberante: contracte de 200 milioane de euro în 10 ani (adică 20 milioane de euro pe an), toate numai de pe  cele 12.900 ha cât are pădurea Bârnova-Repedea Dobrovăț. „Prețul mediu al masei lemnoase pe picior vândută de DS Iași în anul 2019 a fost de cca. 41 euro/mc, iar în anul 2020 este de cca. 34 euro/mc, valoarea de 200 milioane de euro fiind mult exagerată, conducând spre un preţ imposibil: 267 euro/mc!”, mai spun şefii DS Iaşi.

 

În ceea ce priveşte masa lemnoasă recoltată, o treime reprezintă produse secundare și de igienă, care, în majoritate, nu se recoltează din arbori seculari iar intervenții nu au caracterul unei extrageri totale a arboretului. „Legat de aspectele privind evaluarea, vânzarea și autorizarea spre exploatare, acestea s-au făcut cu respectarea prevederilor legale, la fel ca și exploatarea masei lemnoase, cel puțin până în prezent, iar în urma verificarilor în teren a actelor de punere în valoare, efectuate de personalul silvic din cadrul direcției nu au fost constatate abateri de la normele de evaluare a masei lemnoase”, mai spun şefii DS Iaşi. De altfel, în conformitate cu H.G.715/2017 pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, administratorii fondului forestier au obligația de a asigura publicarea licitațiilor/negocierilor de vânzare a masei lemnoase și a lemnului fasonat provenite din acest fond forestier, pe siteul organizatorului, cu minimum 30 de zile calendaristice înainte de desfășurarea licitației principale,  și cu minimum 10 zile calendaristice înainte de desfășurarea licitațiilor intermediare/negocierilor de vânzare a masei lemnoase pe picior. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 „Direcția Silvică Iași, ca și administrator al fondului forestier, nu elaborează politicile forestiere, așa cum încearcă unii să insinueze... Dacă sunt suspiciuni de fapte ilegale, se pot face sesizări la intituțiile abilitate ale statului care pot verifica si lua măsurile legale împotriva celor care încalcă legea și nu respectă normele tehnice” – ing.Gabriel Doncean, directorul Direcţiei Silvice Iaşi

 

 

  Specialiştii Direcţiei Silvice Iaşi mai spun că, în acest an, au fost efectuate lucrări de descopleșire și degajări în suprafața regenerată natural, iar conform legislației în vigoare, în termen de doi ani trebuie asigurată regenerarea. „Amânarea acestor arborete de la tăiere este în contradicţie cu prevederile amenajamentelor silvice în vigoare, acestea fiind incluse în urgenţa I, pe considerente de promovare a regenerării naturale existente. În plus, menţinerea unor arbori care au intrat în declin fiziologic datorită vârstei, ar duce la depreciere totală, mai ales la specia fag (aceasta se află la limita inferioară a arealului său natural, iar în urma creșterii temperaturilor medii anuale, a secetelor prelungite și a lipsei precipitaților, ajunge să prezinte insolație urmată de  fenomene de uscare, atacuri de ciuperci, rupturi etc. Precizăm că prin tăierile progresive efectuate în ultimii 20 de ani în aceste suprafeţe s-a urmărit promovarea regenerării naturale pe quercinee (stejar şi gorun), astfel încât la tăierea de racordare, în urma lucrărilor specifice de ajutorare a regenerării naturale efectuate an de an, întreaga suprafaţă să aibă compoziţia ţel prevăzută în amenajamentul silvic. În cazul în care au existat porţiuni neregenerate, aici am intervenit cu plantarea de puieţi forestieri pentru îmbunătăţirea compoziţiei, practică ce va fi urmată şi în parcelele ce urmează a fi racordate”, mai explică specialiştii. 

 

În concluzie, vorbim de un proces firesc: defrişările se fac pentru ca pădurile bătrâne să lase locul celor tinere, cu păstrarea continuităţii pădurii şi a habitatelor. „Direcția Silvică Iași, ca și administrator al fondului forestier, nu elaborează politicile forestiere, așa cum încearcă unii să insinueze... Dacă sunt suspiciuni de fapte ilegale, se pot face sesizări la intituțiile abilitate ale statului care pot verifica si lua măsurile legale împotriva celor care încalcă legea și nu respectă normele tehnice”, mai spune şeful DS Iaşi. Dan CONSTANTINESCU

 

 

 

Urmare a  apariţiei în spaţiul mediatic, în data de 07.09.2020, a unui material referitor la tăierile din pădurile din zona Bucium-Dobrovăț, din cadrul Direcției Silvice Iași, Ocolul Silvic Lunca-Cetățuii,  Costel Alexe pune cruce la 50.000 de stejari seculari, intr-o afacere de 200 milioane de euro. Lovitura deceniului, acum, la Iași  și manifestația organizată în data de 13 septembrie 2020, vă  arătăm următoarele:

1.) De la Direcţia Silvică Iaşi nu s-au solicitat precizări tehnice şi documente prin care să se confirme afirmațiile făcute;

             2.) Pădurea Repedea-Barnova

            Aria naturală se află în sud-estul județului Iași^], pe teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Mogoșești, Scânteia, Schitu Duca și Tomești; și pe cel al municipiului Iași. Aceasta este străbătută de drumul național DN24 care leagă municipiul Vaslui de Iași . Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.216 hectare. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum și Păduri dacice de stejar și carpen) ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare.

Referitor la respectarea planului de management al ariilor protejate atât punerea în valoare a masei lemnoase cât şi exploatarea acesteia s-a făcut și se face cu respectarea prevederilor art.32 din O.M. nr.1447/2017, în sensul că s-a solicitat autorităţii responsabile, în speţă ANANP, să ne comunice condiţiile specifice necesare menţinerii şi îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor şi habitatelor, a elementelor naturale prezente în arboret.

Din suprafaţa totală de fond forestier inclusă în sit, pe suprafaţa de 5.406 ha ( adică pe 38%), nu sunt propuse şi nu se vor face lucrări de exploatare în deceniu, cu excepţia tăierilor de igienă. Aceste arborete au vârste medii cuprinse între 70 şi 110 ani.Volumul masei lemnoase pe picior aferent suprafeţei în care nu sunt lucrări de exploatare, cu excepţia tăierilor de igienă- este de 606.332 mc adică 45% din volumul total a pădurilor din Sit Natura 2000.

3.) - În conformitate cu H.G.715/2017 pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică , art.9, alin.(1) în vederea asigurării transparenței amplasării și valorificării masei lemnoase care se recoltează din fondul forestier proprietate publică a statului și a lemnului fasonat, administratorii fondului forestier au obligația de a asigura publicarea licitațiilor/negocierilor de vânzare a masei lemnoase și a lemnului fasonat provenite din acest fond forestier, pe siteul organizatorului, cu minimum 30 de zile calendaristice înainte de desfășurarea licitației principale,  și cu minimum 10 zile calendaristice înainte de desfășurarea licitațiilor intermediare/negocierilor de vânzare a masei lemnoase pe picior .  Direcția Silvică Iași, în anul 2020 are adjudecat si contractat până în prezent un volum de aproximativ 120,0 mii mc, cu o valoare totală de 20.000 lei ( de aproximativ 4,1 milioane de euro, pentru toată suprafața de pădure proprietate de stat ( 65.939 ha), de pe tot cuprinsul județului Iași,  nu cum spune în articol , Agent Green, 200 milioane de euro în 10 ani (adică 20 milioane de euro pe an ) numai de pe 12.900 ha cât are padurea Bârnova-Repedea Dobrovăț;

În suprafața de pădure Bârnova-Repedea, compoziția în arborete a cvercineelor este de 16%, iar suprafața arboretelor cu vârsta peste 140 ani este de 840 ha.

Așa cum se afirmă în articol, că volumul posibil de extras de 520.000 mc nu reprezintă doar stejar, așa cum se afirmă la începutul articolului, ci reprezintă volumul de extras din toate categoriile de produse – principale, secundare și de igienă.

Prețul mediu al masei lemnoase pe picior vândută de DS Iași în anul 2019 a fost de cca. 41 euro/mc, iar în anul 2020 este de cca. 34 euro/mc, valoarea de 200 mil. euro fiind mult exagerată (200000000 euro: 750000 mc = 267 euro/mc)!

 

Cca. 35% din volumul posibil de recoltat reprezintă produse secundare și de igienă, care, în majoritate, nu se recoltează din arborete seculare, intervenții care nu au caracterul unei extrageri totale a arboretului.

Din suprafața de totală a ariei naturale protejate cca. 3200 de ha au vârsta de peste 100 de ani, suprafață care este ocupată din mai multe specii, stejarul fiind doar una dintre ele (16%).

         Legat de aspectele privind evaluarea, vânzarea și autorizarea spre exploatare, acestea s-au făcut cu respectarea prevederilor legale, la fel ca și exploatarea masei lemnoase, cel puțin până în prezent, iar în urma verificarilor în teren a actelor de punere în valoare, efectuate de personalul silvic din cadrul direcției nu au fost constatate abateri de la normele de evaluare a masei lemnoase.

Aproape toate arboretele, in funcție de compoziția lor, se conduc la vârste mari, de peste 100 -130 ani, după care se declanșeaza procesul de regenerare, proces care dureaza 30-50 ani, în funție de cum se asigură regenerarea naturală.

După studiile de specialitate silvică, declanșarea procesului de regenerare (trecerea de la pădurea bătrână la cea tânără) nu se poate face la vârsta când arborii au 160-200 ani, pentru că acestia numai au capacitatea fizică de a se regenera natural, pentru că ei intră în declin fiziologic și au mai putin rol ecologic ca  arborii tineri.

Pădurea nu va fi „urgent înlocuită”, ci se aplică prevederile amenajamentului silvic, care pentru produse principale specifică o urgență de regenerare, care înseamnă ordinea propusă în efectuarea lucrărilor.

Tot timpul vom avea păduri cu vârste peste 100 ani, fiind mereu un ciclu și un echilibru între pădurile bătrâne și cele tinere. Nu putem avea numai păduri bătrâne, dăcă nu regenerăm și creem păduri tinere,  generațiile viitoare nu vor mai avea păduri frumoase și deosebite!

Ciclul unei păduri este de 160-180 ani, ceea ce inseamnă aproape 3 generații de oameni( ținând cont că în România speranța de viată este în medie de  59,4 ani).

4.)Referitor la Imaginea cu zonă defrișată din pădurea Bîrnova-Repedea

Aceasta este o imagine facută la începutul lunii aprilie 2020, înainte de a intra in vegetație tot semințisul, din speciile de stejari și frasin, în UP.III Ciurea ua.%8B din cadrul Ocolului Silvic Lunca-Cetățuii.

 

  

În  imaginea de mai jos facută pe 13 septembrie 2020, de cei care au protestat, se observă  că aproape toată suprafața este regenerate.

 

În parcela 8B din U.P.III Ciurea tăierile de regenerare au început în anul 2003 prin efectuarea  unei tăieri de însămânțare în cadrul tratamentului tăierilor progresive;

- în anul 2019 s-a efectuat racordarea unei suprafețe de 10.5  ha din totalul de  15.23 ha în u.a. 8B,

- compoziția arboretului înainte de tăiere era de 3Go2Fa2Fr2Te1Pa, Vârsta 160 ani, consistența 0,3 (deci suprafata efectivă de tăiere e de 3,15 ha) , iar pe suprafața totală a parcelei ua.8B, compoziția semințișului natural este 5Fa3Go1Fr1Pa pe 82% din suprafață, cu înălțimea de 0,2-5,0 m.

- în urma  tăierilor efectuate, având în vedere compoziția țel de regenerare 4Go3Fa2Te1Pa, prin  controlul anual al regenerărilor etapa I din anul 2019 s-a propus  împădurirea cu specia gorun a unei suprafețe de 1 ha, lucrarea fiind programată a se  efectua în toamna anului 2020.

- menționăm că în anul 2020 au fost efectuate lucrări de descopleșire și degajari în suprafața  regenerată natural, iar conform legislației în vigoare în termen de 2 ani trebuie asigurată regenerarea.funcție În cazul cînd se fac completări prin plantarea de puieți, asigurarea starii de masiv se face după 7-8 ani de la plantare, efectuîndu-se în aceast perioadă lucrări de întreținerea puieților plantați.

Deci în ua.8B, procesul de regenerare nu a fost încheiat, acesta poate fi asigurat după aproape 7-8 ani, timp în care se execută lucrări de îngrijirea semințișului și a puieților plantați:

           Amânarea acestor arborete de la tăiere este în contradicţie cu prevederile amenajamentelor silvice în vigoare, acestea fiind incluse în urgenţa I, pe considerente de promovare a regenerării naturale existente şi în plus menţinerea unor arbori care au intrat în declin fiziologic datorită vârstei, ar duce la depreciere totală, mai ales că la specia fag, fiind condusă la vârste foarte mari, fiind la limita inferioară a arealului său natural și ca urmare a creșterii temperaturilor medii anuale, a secetelor prelungite și a lipsei caderilor de precipitații, deficitul apei din sol, face care arborii de fag să prezinte insolație urmată de  fenomene de uscare, atacuri de ciuperci, rupturi etc.

             Precizăm că prin tăierile progresive efectuate în ultimii 20 de ani în aceste suprafeţe s-a urmărit promovarea regenerării naturale pe quercinee (stejar şi gorun), astfel încât la tăierea de racordare, în urma lucrărilor specifice de ajutorare a regenerării naturale efectuate an de an,  întreaga suprafaţă să aibă compoziţia ţel prevăzută în amenajamentul silvic; În cazul în care au existat porţiuni neregenerate am intervenit cu plantarea de puieţi forestieri pentru îmbunătăţirea compoziţiei, practică ce va fi urmată şi în parcelele ce urmează a fi racordate. 

Pe măsură ce pădurea înaintează în vârstă arborii intră în regres fiziologic, numai au creşteri în diametre şi înălţimi, producând mai puţină biomasă, astfel vor consuma mai puţin dioxid de carbon şi eliberând mai puţin oxigen. De asemenea, în pădurile cu vârste mai mari prin uscarea şi prin procesul de putrezire a masei lemnoase se eliberează o cantitate mai mare de dioxid de carbon. Deci o pădure tânără produce o cantitate mult mai mare de oxigen.

-        Exploatarea pădurilor NU trebuie privită ca un dezastru, ci ca o operaţiune prin care se asigură viitorul şi permanenţa pădurii și nu cum se precizează ca ROMSILVA A ALES SA ÎNLĂTURE ACESTE PĂDURI PARCELĂ CU PARCELĂ. Tăierile sunt programate, aprobate și în nici un caz nu se întețesc. Lucrările silvice care presupun recoltarea masei lemnoase, s-au efectuat cu respectarea legislației silvice în vigoare, iar în acest an nu depășesc, cel puțin la acest moment (la finele primului semestru) nivelul celor din anul anterior.

 

5.)Referitor la respectarea perioadei  de cuibărit pentru păsările protejate, menționăm că în partizile de produse principale din această zonă, s-a evitat doborârea arborilor după data de 15.03.2020; lucrările efectuate în parchete, fiind cele de scos-apropiat material lemnos în platforma primară și curățarea de creangă și resturi de exploatare;

- Cu ocazia lucrărilor de punere în valoare, sunt identificați arborii morți (scorburoși și uscați), fiind materializați cu vopsea și litera M;acești arbori pot fi observați ușor la  teren în partizile  neautorizate la exploatare;

- Cu ocazia lucrărilor de exploatare, la tăierile progresive-de racordare, acești arbori sunt doborâți la cioată, nefăcând obiectul colectării;

- În perioada 15.03-15.08, se efectuează lucrări de exploatare ( tăieri de îngrijire) în arboretele  în care nu  au fost identificate cuiburi de păsări; în decursul anilor anteriori personalul silvic a fost implicat activ în amplasarea cuiburilor artificiale pentru păsări, precum și în stabilirea gradului de ocupare cu păsări, acțiune ce va fi continuată pe viitor;

       6.)- Amenajamentele silvice ale Ocoalelor Silvice Dobrovăț și Lunca Cetățuii au fost aprobate prin ordinele Ministrului  Apelor și Pădurilor nr. 1173 și 1174 la data de 01.11.2019, dată la care actualul ministru nu era încadrat în nici o funcție din cadrul ministerului.

În România, amenajarea unitară a pădurilor, pe baze ştiinţifice, moderne, a început cu peste 70 de ani în urmă (în jurul anului 1950), după naţionalizarea principalelor mijloace de producţie (implicit a pădurilor) din anul 1948.( în România se amenajiază pădurile de aproape 200 ani)

În perioada scursă de la prima amenajare unitară s-au mai făcut, în toate ocoalele silvice din ţară, încă 5-6 reamenajări (numite iniţial revizuiri amenajistice). Astfel, cele peste şase decenii de gospodărire durabilă, scurse de la prima amenajare unitară pe baze ştiinţifice, moderne, stau drept mărturie, prin menţinerea integrităţii pădurilor şi a biodiversităţii naturale, pentru calitatea managementului asigurat de personalul silvic, în baza amenajamentelor silvice.

7).Agent Green a susţinut că a fost încălcată procedura de consultare a publicului prevăzută prin dispoziţiile H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe iar pe site-ul APM Iaşi nu ar exista informaţii cu privire la amenajamentele silvice facem următoarele aspecte:

-Prin adresele nr. 12643/10.06.2019 şi 12644/10.06.2019, au fost depuse la Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi memoriile de prezentare ale Amenajamentului Ocolului Silvic Lunca Cetăţuii respectiv Ocolului Silvic Dobrovăţ, întocmite conform prevederilor Ordinului Ministrului Mediului şi al Pădurilor nr. 19/13.01.2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Menţionăm că memoriile de prezentare au fost întocmite de către un institut de cercetare, respectiv - I.N.C.D.S. „Marin Drăcea" - Secţia de cercetare-dezvoltare şi experimentare-producţie de proiectare Bistriţa.

 

Publicul a fost anunţat prin publicarea în mass-media locală (cotidianul „Evenimentul") în data de 07.06.2010, respectiv în data de 10.06.2010 despre depunerea documentaţiei la Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, în vederea obţinerii avizului de mediu. Anunţurile prevedeau un termen de 15 zile calendaristice, de la data publicării acestora, pentru formularea de observaţii. Direcţia Silvică laşi a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate - Serviciul Teritorial Iaşi, prin adresa 8662/14.08.20219, avizul custodelui pentru Amenajamentele silvice ale Ocoalelor silvice Lunca Cetăţuii şi Dobrovăţ. Ca urmare a acestei solicitări, Agenţia Naţională pentru Arii Protejate - Serviciul Teritorial laşi a transmis, prin adresa nr. 204/29.08.2019, avizul custodelui nr. 6/29.08.2019 pentru Amenajamentul Ocolului Silvic Lunca Cetăţuii şi prin adresa nr. 205/29.08.2019, avizul custodelui nr. 7/29.08.2019 pentru Amenajamentul Ocolului Silvic Dobrovăţ. Avize care au fost transmise Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi, prin adresele 9643/06.09.2019 şi 9642/06.09.2019 în vederea emiterii deciziei etapei de încadrare pentru cele două amenajamente silvice.

Decizia de încadrare nr. 73/25.09.2019 şi Decizia de încadrare nr. 76/03.10.2019, precum şi avizele ANANP nr. 6/ST IS/29.08.2019 şi nr. 7/ST IS/29.08.2019, conţin măsuri/condiţii pentru protejarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate Siturile Natura 2000,

Direcţia Silvică Iaşi şi Ocoalele Silvice Lunca Cetăţuii şi Dobrovăţ şi-au îndeplinit obligaţiile legale în ceea ce priveşte respectarea procedurilor legale pentru obţinerea avizului de mediu pentru amenajamentele silvice ale Ocoalelor Silvice Lunca Cetăţuii şi Dobrovăţ.

Pentru majoritatea aspectelor prezentate de cele apărute în spațiul online, Directia Silvică Iasi a fost acționată în instanță la Tribunalul București de către Agent Green, iar instanța în data de 03.07.2020 a respins acțiunea lui Agent Green, ca fiind nefondată.( dosar 10652/3/2020).

Agent Green merge foarte departe în a semăna confuzie în opinia publică si nu are nici un fel de scrupule în a profita de chichite procedurale pentru a bloca complet activităti legale din sectorul forestier- in acest caz, această  pădure din apropierea Iasiului:

         -folosirea peiorativă a termenului "păduri seculare" lasă să se inteleagă că ar fi vorba de păduri virgine, in fapt sunt păduri administrate, vârstele "seculare" fiind chiar vârstele la care practica silvică conduce arboretele pentru a le regenera pe cale naturală, cu respectarea principiului continuitătii recoltelor si eficacitătii functionale;

        -de asemenea, Agent Green promovează voit o confuzie intre Reteaua de Situri Natura 2000 -situri de importantă comunitară, de protectie a habitatelor si speciilor- si ariile naturale protejate, solicitând "protectie strictă pe minim 50 % din suprafata ariei protejate".

        -o altă confuzie promovată este cea legată de lipsa evaluării de mediu, procedură in fapt parcursă in aprobarea amenajamentelor silvice.

         -cea mai gravă confuzie este că se vorbește de "defrisarea parcelă cu parcelă". În fapt, este vorba de parcurgerea normală, cu tăieri de regenerare, cu păstrarea continuitătii pădurii si a habitatelor.

Ca o dovadă a faptului că Direcția silvică Iași prin ocoalele silvice subordonate a fost un bun custode pentru situl Natura 2000 ROSCI0135 și ROSPA0092  Pădurea Bârnova –Repedea, precizăm că prin O.M.M.A.P. nr. 1131/2016 referitor la aprobarea planului de mamagement pentru această arie protejată, în tabelul nr. 204 cu Lista amenințărilor viitoare asupra tipului de habitat în ce privește silvicultura, se prevede o intensitate scăzută, cu mențiunea: „ Direcția silvică este responsabilă de starea bună de conservare a habitatelor de pădure constatată în prezent. Putem spune că lucrările silvice reprezintă principalul factor responsabil de felul în care aceste păduri arată în prezent”.

               Referitor la acțiunea de protest din data de 13.09.2020 in pădurea Bârnova si transmisă în  mediul on-line a unui material video, de către Asociatia civică Reset Iasi, vă transmitem următoarele:

               -conform materialului video sus mentionat, in data de 13.09.2020, a fost organizat un protest de către mai multe asociatii/ong – uri, in scopul modificării legislatiei in vigoare, cu privire la limitarea taierilor legale, respectiv pentru “protejarea pădurii Bârnova - Repedea”;

               - la acest protest a participat un număr de aproximativ de 150-200 persoane, iar traseul initial, stabilit a fost drumul judetean 247 A, de la intersectia DN Iasi – Vaslui spre localitatea Dobrovăț, aspect prevăzut doar pe retelele de socializare;

                - in materialul video mentionat mai sus, se poate observa că participantii la protest s-au deplasat in data de 13.09.2020 din capătul drumului forestier Bogonos,  spre interiorul fondului forestier national, deși drumul forestier era inchis cu bariera metalica, fară a tine cont de semnele de avertizare a interzicerii circulației public;

 

 

 

                 - protestul a continuat prin intrarea celor 150-200 persoane într-o suprafață de pădure cu regenerare, unde ca urmare a deplasării protestatarilor in fond forestier, au fost produse cărări prin tasarea solului, afectand pătura erbacee, călcând și rupând puieti forestieri de catre acestia (chiar se observă în filmare cum unii flutură ramuri de la puieții rupți),  finalizând prin a  răcni  și  aclamatii zgomotoase, ca niste ecologiști adevărați ,  în regenerare, acolo unde se adăpostesc și se nasc viețuitoarele pădurii ( caprioare, mistreți, iepuri, bursuci și unde cuibaresc foarte multe păsărele),   tulburând prin vuietul creeat linistea pădurii și a tuturor viețuitoarelor din toată zona.;

            Fata de cele constatate, prin organizarea acestui protest, și având în vedere că nu este o zonă amenajată de către ocolul silvic pentru circulația pedestră sau cu bicicleta, mai mult că drumul forestier avea tăblițe avertizoare cu circulația publică interzisă, închisă bariera de la intrarea pe drumul forestier Bogonos, nu a fost cerut și nu s-a dat acordul direcției, pentru această acțiune și circulația în fondul forestier de STAT, au fost incălcate :

               -prevederile din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic (cu modificările si completările in vigoare), art. . 54. -   (1) Accesul public pedestru în pădure este permis pe răspunderea celui care intră în pădure numai în zone amenajate, pe trasee şi poteci marcate în acest sens, pe drumurile forestiere şi în pădurile cu funcţii de protecţie, predominant sociale. 

   (1¹) Accesul public cu bicicleta în pădure este permis numai pe drumurile forestiere, pe potecile şi pe traseele amenajate, pe răspunderea celui care intră în pădure şi cu respectarea condiţiilor stabilite de administratorul fondului forestier/proprietar, după caz (conform prevederilor sus mentionate, asociatiile/ong –urile care au organizat  protestul s-au deplasat pe traseu nemarcat si nu au anuntat unitatea/subunitatea noastra in vederea stabilirii unor conditii pentru desfasurarea in conditii normale a acestei actiuni)

               -prevederile din Legea nr. 407/2006-Legea vânătorii-(cu modificarile si completarile in vigoare), art. 23, alin. (1): În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic: ….lit. d) tulburarea liniştii faunei cinegetice în perioada de înmulţire şi creştere a puilor; 

              Telefonic, s-a discutat cu reprezentanti ai I.P.J. Iasi si I.J.J. Iasi, confirmandu-se faptul că nu au fost emise avize/autorizatii pentru desfășurarea acestui protest, cât și la sediul Directiei Silvice Iasi cat si la sediul Ocolului Silvic Lunca Cetatuii nu au fost inregistrate solicitări ale acestor asociatii/ong –uri pentru eliberarea unui acord, in vederea desfășurării in conditii legale a acestui protest.

 

        Mai precizăm faptul că, locul unde s-a desfăurat protestul, este arondat Fondului Cinegetic nr. 42 Poieni, administrat si gospodărit de către D.S. Iasi prin O.S. Lunca Cetatuii, iar in cursul acestui an au fost depistate exemplare de mistreti infectate cu pesta porcina Africană, zonă in care astfel de acțiuni se pot desfășura cu avizul DSV-Iași (lucru ce se poate verifica la DSV).

          Avand in vedere numarul mare de participanti la aceasta actiune si faptul ca unitatea/subunitatea noastră nu a fost anuntată despre acest eveniment in vederea asigurării substantelor dezinfectante (Virkon), necesare pentru a se evita răspândirea  pestei porcine africane de către participanți.  Astfel, există pericolul, că virusul de pestă porcină africană sa potă fi luat de către participanții care au intrat în suprafața de pădure regenerate și sa transmis în alte zone .

            Având în vedere că această suprafață de pădure face parte din Sit Natura 2000, era necesar avizul ANANP Iași, pentru desfășurarea acestei acțiuni.

             Fiind Stare de Alertă pentru astfel de manifestării era necesar și avizul de la DSP -Iași.

             De asemenea, considerăm ca era necesar avizul/autorizația de la U.A.T. Bârnova, conform  prevederilor art 1, alin. (2) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfășurarea adunărilor publice, iar conform Stării de Alerte aprobate de Guvernul României în luna august 2020, la demonstrații pot participa maxim 100 de persoane.

            Această acțiune a fost și cu tentă electorală, la demostrație au participat și persoane care sunt pe listele electorale pentru alegerile locale din data de 27 septembrie 2020.

      Direcția Silvică Iași, ca și administratorul fondului forestier, doar respect legislația existent, nu este cel care elaborează politicile forestiere, așa cum încearcă unii să inoculeze opiniei publice.

Dacă se doreste obținerea altor obiective, acestea trebuie transpuse în legislație…nu acuzat administratorul.

 Dacă sunt suspiciuni de fapte ilegale…se pot face sesizări la intituțiile abilitate ale statului care pot verifica si lua măsurile legale împotriva celor care încalcă legea și nu respect normele tehnice.

        Mai facem precizarea, că pentru această perioadă grea din România, personalul silvic trebuit să fie prezent pentru să asigure permanent paza și integritatea fondului forestier, cu orice risc și  încercăm să luam toate măsurile care se impun pentru a preveni și combate tăierile ilegale de arbori.

          Afirmaţiile făcute în ultimul timp în presa scrisă/online şi pe reţelele de socializare sunt denigratoare, generaliste şi nefondate, urmărind accentuarea imaginii negative  despre  personalul silvic care îşi face meseria cu profesionalism şi nu de puţine ori cu numeroase sacrificii în plan personal şi familial (uneori chiar cu prețul vieții). DIRECTOR, Ing. Gabriel Doncean