Alimentele de la UE, distribuite cu ţârâita

Produsele sunt furnizate dezorganizat de către firmele care au câştigat licitaţia * anul trecut, nevoiaşii au fost lăsaţi fără ulei, acum s-au ales cu miere falsificată, iar conservele de carne riscă să nu mai ajungă la beneficiari

Planul european de ajutorare pentru persoanele defavorizate (PEAD) se desfăşoară cu deficienţe, iar lipsa de organizare de la cel mai înalt nivel se reflectă şi pe plan local, în Moldova. O problemă o reprezintă faptul că prin licitaţie sunt declaraţi câştigători agenţii economici care au preţurile cele mai mici la alimente, iar produsele care ajung la persoanele defavorizate nu sunt de calitate. De asemenea, o bătaie de joc o reprezintă şi faptul că ajutoarele nu vin toate odată, ci se dau cu ţârâita, oameni cu handicap, bolnavi şi vârstnici fiind nevoiţi să facă mai multe drumuri la centrele de distribuire.

Cozi la primării

În municipiul Bacău, distribuirea alimentelor de la UE din depozitul Consiliului Judeţean (CJ) către cei peste 85.000 de beneficiari a început în 24 octombrie. Ca şi în alţi ani, oamenii s-au aşezat la coadă în număr mare încă din prima zi. „Nu mai aştept şi, deşi nu sunt de cea mai bună calitate, nu mai spun nimic pentru că sunt degeaba. Cică mierea asta nu e miere. Nu o mâncăm dacă nu e bună”, spune Mariana, una dintre beneficiare. Problema se regăseşte şi la Suceava, lucru recunoscut chiar de Cătălin Nechifor, preşedintele CJ: „Este o întreagă nebunie”. Autorităţile au avut probleme în primul rând cu aprovizionare de produse. „Şi anul trecut au fost dificultăţi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu produse, pe plan naţional. Firmele care au câştigat licitaţia aduceau dezorganizat produsele către CJ şi, apoi, către primării”, arată Nechifor. El spune că autorităţile judeţene nu pot interveni prea mult în acest sens, din moment ce licitaţia este ţinută în Bucureşti. „Nu avem altă variantă, pentru că licitaţia are loc la nivel central. Înţeleg că, de anul viitor, va fi schimbată puţin viziunea, această competenţă urmând a fi schimbată de la APIA către Direcţia Muncii sau alte instituţii descentralizate, mai aproape de teritoriu”, a declarat Nechifor. Şeful administraţiei judeţene crede că primarii ar trebui consultaţi în privinţa produselor alimentare strict utile persoanelor aflate în nevoie, solicitările edililor urmând a fi înaintate la Guvern. „Cred foarte mult în consultarea de jos în sus, şi nu invers, primarii, în baza experienţei acumulate, să poată spune care produse merg sau care nu sunt necesare. Acum transportăm un volum de produse care nu ştiu dacă au utilitate în totalitate”, a explicat Cătălin Nechifor.

Miere neconformă

Un caz relevant în ceea ce priveşte proasta derulare a Planului este cel al mierii de albine, care pe lângă faptul că a întârziat, se pare că nu corespunde cerinţelor din caietul de sarcini. Astfel, mierea stă sub spectrul suspiciunii de a fi falsificată, specialiştii constând că produsul „nu are o calitate omogenă”. De aceea, produsul urmează a fi returnat la furnizor şi înlocuit cu unul corespunzător indicatorilor din etapa de licitaţie. Cazul nu este singular, anul trecut, la licitaţia pentru furnizarea uleiului, câştigătoare a fost declarată o firmă din Bulgaria care avea serioase probleme economico-financiare. Ulterior, respectiva societate a intrat în procedura insolvenţei, iar statul român, în loc să caute un alt furnizor, a preferat să arunce propria neputinţă în spatele necăjiţilor, lăsându-i fără ulei, un produs absolut necesar consumului zilnic. De asemenea, până acum, nu au ajuns în depozite conservele de carne. (Grupaj coordonat de Lucia Hacman)

Cei îndreptăţiţi primesc 16 kg de făină albă de grâu, 9 kg de mălai, 0,5 kg de paste făinoase, 5 litri de ulei, 2 cutii de roşii în suc propriu, 2 cutii de zacuscă, 4 cutii de conservă de carne de porc, o cutie de miere de albine şi 3 kg de zahăr