Cât de sigure sunt blocurile din Iaşi?

Ciurchi, Bucşinescu, Anastasie Panu, Elena Doamna, Tg. Cucu, Piaţa Unirii şi Codrescu sunt doar câteva din zonele cu risc seismic ridicat, aşa cum reiese din PUG-ul oraşului * totuşi, în clasa de risc seismic I se înscriu doar 11 blocuri, plus alte şapte în clasa II, acestea fiind cele mai expuse în cadrul unui cutremur major * alte 70 de imobile se înscriu în clasa III de risc seismic, adică sunt aşteptate degrădări structurale, dar care nu afectează semnificativ siguranţa structurală * totuşi, nefiind recente, expertizele tehnice vor trebui refăcute pe banii asociaţiilor de proprietari astfel încât, la final, cele care au în componenţă blocuri cu risc seismic ridicat să facă demersuri pentru aderarea la Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat

Potrivit istoricului seismografic din România, Iaşul face parte, alături de Bucureşti, Ploieşti, Buzău şi Focşani, pe lista celor mai periculoase zone pentru locuitori. De asemenea, Iaşul ocupă locul al doilea, după București, în clasamentul numărului de clădiri expertizate tehnic cu risc de avarii sau prăbuşire în cazul unui seism major. Şi PUG-ul Iaşului face trimitere la suprafeţele cu risc seismic crescut, localizate în zone precum Ciurchi, Bucşinescu, Primărie, Anastasie Panu, Elena Doamna, Mr. Popescu Eremia, Filarmonică - Tg. Cucu, Teatrul Naţional, Piaţa Unirii, Poştă, Lăpuşneanu şi doar izolat în zonele Moara de Vânt, Eternitate, Super Copou,  Codrescu şi zona Corpului A a Universităţii „Al.I. Cuza“. În PUG se aminteşte că două seisme foarte puternice au afectat Iaşul la 10 noiembrie 1940 şi 4 martie 1977, iar alte cutremure cu intensităţi apreciabile au fost în anii 1471, 1516, 1738, 1802, 1894 şi 1908. „Se pare că intensitatea şi modul de manifestare ale cutremurelor nu au fost uniforme pe teritoriul oraşului, probabil din cauza construcţiei diferenţiate a depozitelor geologice de suprafaţă ceea ce impune măsuri specifice de protecţie seismică. Riscul seismic major îl reprezintă amplificarea undelor seismice în straturile de suprafaţă prin reflexii şi refracţii multiple, ducând la creşteri ale acceleraţiei şi viteza deplasării, constatându-se diferenţe nete între comportarea construcţiilor de pe terasele înalte şi cele de pe terasele joase şi luncă”, se precizează în document. Specialiştii au adăugat că riscul cel mai mare este înregistrat pe raza oraşului acolo unde fenomenul de amplificare a undelor seismice este cauzat de structurile predispuse la lichefiere, existenţa pânzei freatice şi zonele cu nisip aflat sub presiune.

Statistic, cutremure cu magnitudinea de 6 grade apar în Vrancea la aproximativ 10 ani, în timp ce seisme de 7 grade la fiecare 33 ani, iar cele cu magnitudinea de peste 7,5 grade la fiecare 80 de ani. Ultimul seism de peste 7 grade (7.1 grade pe scara Richter) a fost pe 30 august 1986, în urmă cu 37 de ani.

Unde se află clădirile cele mai expuse

Dincolo de riscul dat de activitatea seismică, mai există și problema calității construcțiilor. „În România, nu au existat coduri solide de proiectare antiseismică mai devreme de 1963. Acestea s-au înăsprit prima oară după cutremurul din 1977 și a doua oară, după cele trei cutremure mari din vara anului 1990. Azi, exigențele sunt și mai mari. Dar dincolo de ce există pe hârtie, nimeni nu poate ști cum şi cât s-a respectat din aceste coduri”, spune un inginer structurist.

Inclusiv edilii oraşului au recunoscut, de-a lungul timpului, faptul că majoritatea construcţiilor ridicate înainte de 1990 nu mai corespund nivelului de securitate pe care-l cere acum legislaţia. De asemenea, clădirile construite înainte de 1960 pot fi catalogate în risc seismic de gradul unu, adică cele riscă prăbuşirea în cazul unui cutremur major. Potrivit unei liste întocmite de către municipalitatea ieşeană, în gradul I de risc seismic se înscriu clădirile de pe strada Cuza Vodă nr. 39, 5, , 7, 9-11, pasaj Cuza Vodă nr. 1, strada Vântu nr. 7, nr. 10, strada Albineţ nr. 11-11A, strada Voineşti nr. 38, strada 14 Decembrie nr. 11 şi B-dul Nicolae Iorga nr. 7A bloc M2.

În clasa de risc seismic II, cu un risc de prăbuşire redus, dar la care sunt aşteptate degradări structurale majore apar şapte blocuri: Codrescu 7C, Păcurari 22, Smardan 1, Socola 2, Şoseaua Naţională 198, Splai Bahlui 29 şi Vasile Lupu 83. Alte 70 de imobile se înscriu în clasa III de risc seismic, adică sunt aşteptate degrădări structurale, dar care nu afectează semnificativ siguranţa structurală dintr-un total de

Exceptând imobilele aminitite anterior, la ora actuală, în municipiul Iaşi sunt aproape 256 de imobile cu risc seismic, care au fost expertizate în anii 1992, 1993, 1994, 1995-1999, 2000 şi 2001. Mare parte dintre aceste blocuri sunt situate în Tărăraşi- str. Vasile Lupu şi Stejar, pe Splai Bahlui, Şos. Naţională, B-dul Socola, B-dul N. Iorga, B-dul Primăverii, Piaţa Unirii, str. Păcurari, str. Nicolina, str. Codrescu, str. Ciurchi, B-dul Tudor Vladmirescu, Aleea Rozelor, str. Decebal şi b-dul Carol. Acestei liste iniţiale i s-au mai adăugat alte 80 de imobile ce au fost expertizate în anii 2007, 2008 şi 2010

Niciun bloc consolidat

Problema ar fi că măsurile vizând reducerea riscului seismic la clădirile din oraş lipsesc cu desăvârşire. Singura tentativă în acest sens a avut loc cu ani în urmă, când şase blocuri din municipiul Iaşi ar fi putut fi incluse în Programul de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic. Era vorba de blocurile A1-A2, respectiv C1-C4 de pe Şoseaua Națională nr. 182-192, construite în perioada 1963-1965. Blocurile de patru etaje cuprindeau 340 de apartamente, cu o suprafață totală desfășurată de 23.704 mp. Din păcate, prin programul guvernamental de reducere a riscului seismic au fost finalizate lucrările de consolidare a 26 de clădiri, însă niciuna dintre acestea nu se află în Iaşi.

Asociaţiile, notificate pentru a realiza noi expertize

În condiţiile în care expertizele tehnice nu sunt, totuşi, recente , în conformitate cu prevederile legale, Serviciul Asociaţii Proprietari al Primăriei Iași a notificat asociațiile de proprietari din Municipiul Iași care administrează imobile încadrate în clasele I și II de risc seismic să își realizeze / actualizeze expertizele tehnice și energetice și să le comunice municipalității. De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii 212 / 2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor și ale Ordinului 2.853 / 2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii menționate, Serviciul Asociații Proprietari a notificat în luna decembrie a anului trecut toate cele 2.000 de asociații de proprietari din Municipiul Iași să realizeze / actualizeze expertizele tehnice ale imobilelor.

Potrivit articolului 3, alineatul (1) din Legea 212 / 2022: „Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligații:

a) să asigure urmărirea comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condițiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;

b) să asigure expertizarea tehnică, de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic și fundamentării măsurilor de intervenție;

c) să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică și a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autoritățile administrației publice locale competente (...)”.

Aceste expertize tehnice sunt necesare în vederea aderării asociațiilor de proprietari la Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, legiferat prin cele două acte normative menționate și implementat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

În altă ordine de idei, în urma unor sesizări de la proprietari și a verificărilor în teren a reieșit că există imobile care au prin proiectul de execuție căi secundare de ieșire care sunt anulate / blocate. Pe de altă parte, normativele în vigoare stabilesc care dintre ieșirile din casa scărilor din imobile au destinația de căi de evacuare.

Ca urmare, Serviciul Asociații Proprietari a notificat asociațiile de proprietari să analizeze care este destinația inițială a ieșirilor secundare din imobil și, în cazul în care acestea sunt căi de evacuare, să ia măsuri pentru deblocarea lor în termen de maxim 30 de zile. Aceste verificări vor fi susținute și de Poliția Locală.

Municipalitatea a dispus demolarea a şase dintre clădirile proprii

În ceea ce privește cele 184 de imobile - case de locuit aflate în administrarea Direcției Fond Locativ, majoritatea acestora au expertize de evaluare a stării tehnice prin care sunt făcute și recomandări de intervenții structurale și nestructurale. În perioada 2017 - 2022, în urma măsurilor recomandate în aceste expertize tehnice, Direcția Fond Locativ a recazat 194 de persoane în spații sigure. În cazul a șase imobile aflate în pericol iminent a fost dispusă demolarea; este vorba despre clădirile din str. Mizil nr. 3, str Mizil nr. 5, str. Păcurari nr. 86, str. Mitropolit Veniamin Costachi nr. 16, str. Sf. Andrei nr. 32 și stradela Grădinari nr. 6.

Totodată, Direcția Fond Locativ a solicitat certificate de urbanism și autorizații de desființare pentru alte cinci imobile, aflate în str. Vântu nr. 7, str. Păcurari nr. 108, str. Al. Ipsilanti nr. 35, str. Sf. Andrei nr. 6A și str. Mr. Irimia Popescu nr. 18.

Direcția Fond Locativ continuă expertizarea imobilelor aflate in administrare. În cursul acestui an Direcția va realiza documentația pentru execuția lucrărilor de consolidare a căminelor de locuințe sociale din str. Decebal nr. 1 și str. Bularga nr. 14A, precum și a caselor din str. Albă nr. 4 si str. Cuza Vodă nr. 43. Dan CONSTANTINESCU

 

* * *

 

Într-o situaţie prezentată de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţe, aproape 200 de blocuri de locuinţe din Iaşi sunt incluse în clasa I, II sau III de risc seismic, în acestea locuind un număr de aproximativ 27.000 de persoane. ”În cazul unui seism de 7 grade produs noaptea, numărul victimelor umane ar fi de 20.000, în timp ce ziua acesta ar depăşi 7.000”, arată raportul ISU