Curtea de Apel a decis: în cazul juristului de la Socola, fapta nu există!

Corneliu P. a fost consilier juridic al Institutului de Psihiatrie „Socola” între 26 octombrie 2015 şi 16 august 2022, fiind concediat disciplinar pe motiv că nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu. În primăvara lui 2023, conducerea spitalului i-a făcut plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu în formă continuată.

Fostului angajat i s-a reproşat că, în mod deliberat, nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu prevăzute în fişa postului. Mai precis, a apărat drepturile şi interesele institutului, „nu a reprezentat şi nu a susţinut interesele Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi în faţa instanţelor de judecată, nu a formulat niciun act procedural şi nu a depus niciun înscris/probă în apărare (întâmpinări, excepţii, probe), încălcând astfel interesele legitime ale institutului şi producând un prejudiciu în cuantum total de 114.355,24 lei, plus dobânzile aferente la data plăţii, reprezentând debit înregistrat în contabilitate”.

Mai spun cei din institut că juristul, acum intrat în Baroul Iaşi, ar fi ţinut documentele incriminatoare încuiate în fişetul său personal şi a refuzat să le predea în momentul concedierii. La rândul său, pârâtul a negat că dosarele ar fi fost găsite în fişetul său şi a afirmat că nu i s-a cerut predarea bunurilor la momentul concedierii. De asemenea, a menţionat că managerul i-a limitat atribuţiile doar la internările voluntare şi răspunsurile la petiţii. Şi, într-adevăr, are dreptate. Într-o notă de serviciu emisă de către spital în vara lui 2019 reise că, din acel moment, Corneliu a avut doar sarcini juridice specifice, precum gestionarea internărilor nevoluntare şi alte activităţi juridice, de reprezentarea instituţiei în instanţă ocupându-se alt coleg.

Văzând toate aceste înscrisuri, procurorul de caz a soluţionat dosarul cu propunerea de clasare, întrucât faptele lui Corneliu nu sunt prevăzute de legea penală: „angajaţii – consilieri juridici răspund patrimonial (civil – contractual) în situaţia în care produc pagube angajatorului în exercitarea atribuţiilor lor din cauza neglijenţei, neprofesionalismului sau lipsei de diligenţă necesară pentru a atinge un scop bine determinat (de exemplu, câştigarea unui proces), pentru daunele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în calitate de comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive”.

Conducerea spitalului a contestat la Curtea de Apel această soluție, dar a pierdut şi aici. Seria de inacţiuni ce i se impută pârâtului  nu poate fi apreciată ca angajând răspunderea penală, ci, cel mult, pe cea civilă-contractuală. Aşa că, prin sentinţa dată joia trecută, judecătorii au respins, ca nefondată, plângerea Institutului de psihiatrie. Decizia nu poate fi atacată. Claudiu CONSTANTIN