Iașul, în topul național al locurilor de parcare inteligente

 

* în clasamentul locurilor de parcare la nivel național, Timişoara ocupă prima poziţie, cu 83.500 locuri publice, urmată de Sector 3 cu 80.363 de locuri şi Braşov cu 66.161 locuri de parcare * următoarele 4 oraşe îşi păstrează locurile şi ordinea din anul anterior: Iaşi, Cluj, Craiova şi Piteşti

Primăriile din ţară au obţinut venituri de peste 452 milioane de lei din utilizarea locurilor de parcare şi din amenzile acordate în 2023, în creştere faţă de suma de 314,5 milioane lei colectată în anul precedent, relevă a cincea ediţie a analizei Inventarul Parcărilor Publice realizate de Integratorul de soluţii inteligente la cheie Vegacomp Consulting şi Parking Data.

Potrivit unui comunicat transmis joi, România dispunea, în 2023, de peste 1,35 milioane de locuri de parcare publice, faţă de 1,299 milioane în 2022. „În cei cinci ani de analiză, vedem anul 2022 ca un an de cotitură pentru evoluţia parcărilor din Bucureşti. Observăm, astfel, o creştere a numărului locurilor de parcare de doar 23% - de la 244.342 în 2020 la 300.359 în 2023 - şi o creştere a veniturilor de aproape şapte ori în cinci ani, în 2023 fiind duble faţă de anul precedent”, a declarat Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting, citat în comunicat.

Conform analizei, Bucureştiul aduce aproximativ 40% din veniturile totale înregistrate în ţară, cu 300.359 locuri de parcare.

Tariful pentru parcările de reşedinţă variază între 30 şi 120 lei în localităţile mici, respectiv între 70 şi 600 lei în oraşele mari. Pentru abonamente, preţurile de închiriere variază între 15 lei/lună şi 1.000 lei/lună. Aceste tarife s-au păstrat şi în 2023, modificările fiind insesizabile faţă de anul anterior. Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 şi 5 lei, cu excepţia Clujului şi Oradiei, unde limita maximă ajunge la 10 lei. „Am continuat şi în acest an să colectăm date şi cu privire la cea de-a treia sursă de venituri din parcări, provenind din serviciile adiacente parcărilor, cum ar fi ridicarea maşinilor parcate neregulamentar sau blocarea roţilor maşinilor şoferilor care nu au plătit taxa de parcare. Aceste venituri au fost în 2023 de 9.158.731 lei, iar în 2022, de 7,713 milioane lei. În acest clasament avem Craiova lider, urmat de Sectorul 4 şi, foarte aproape, Constanţa”, a adaugat Bărbuţ.

O evoluţie încurajatoare este înregistrată la nivelul locurilor dedicate persoanelor cu dizabilităţi, care ajung la 33.729, faţă de cele 29.218 din 2022 sau faţă de 13.728 în 2019.

Bacăul prinde podiumul parcărilor tip bike box pentru biciclişti!

Bucureştiul conduce detaşat, tratat comasat la nivel de primărie general şi sectoare, cu 300.359 locuri de parcare în 2023. Defalcat, Timişoara ocupă prima poziţie, cu 83.500 locuri publice de parcare, urmată de Sector 3 cu 80.363 de locuri şi Braşov cu 66.161 locuri de parcare. Următoarele 4 oraşe îşi păstrează locurile şi ordinea din anul anterior: Iaşi, Cluj, Craiova şi Piteşti.

De asemenea, numărul locurilor de parcare inteligente din România era în creştere la 12.154 în 13 oraşe, comparativ cu 9.742 în 2019. În 2022, topul era condus, la foarte mare distanţă, de Cluj-Napoca, cu 3.505, faţă de 7.705 locuri de parcare inteligente în 2021, şi Iaşi cu 970 de locuri. În 2023, Iaşi conduce topul cu 1.042 de locuri, urmat de Craiova cu 1.026.

Mobilitatea urbană în România a fost mult timp dominată de maşini şi transport public, dar în ultimii ani bicicletele au câştigat teren ca mijloc de transport alternativ, mai arată raportul.

Clasamentul locurilor de parcare tip bike box pentru biciclişti plasează oraşul Cluj-Napoca pe primul loc, cu 19 parcări şi 928 locuri, urmat de Sectorul 6 al Capitalei, cu 17 parcări şi 700 locuri şi oraşul Bacău, cu 14 parcări şi 336 locuri.

Ca metodologie, raportul se axează pe adrese trimise la 325 de primării din România, dintre care au răspuns solicitării un număr de 310 oraşe, faţă de 304 în ediţia anterioară. Pentru Bucureşti, au fost incluse şapte primării în acest raport. Documentul include informaţiile prelevate de la primării, verificate şi comparate cu raportările precedente şi din alte surse relevante, în perioada 1 august - 15 septembrie 2024. Daniel BACIU