Pasajul Octav Băncilă intră în prelungiri

În ciuda asigurărilor date de edili, e greu de crezut că pasajul care va lega zonele Dacia-Alexandru de Păcurari va fi gata anul viitor. Principalele cauze care au dus la întârzierea lucrărilor sunt reprezentate de unele inadvertenţe între planurile iniţiale şi realitatea din teren, dar şi de disfuncţionalităţi în relaţia cu firmele din jur

În zona Moara de Foc - Ţigarete, unde se construieşte pasajul suprateran Octav Băncilă, unul din cele mai spectaculoase obiective de investiţii ale Iaşului, lucrările sunt în toi. Recent, constructorul a reuşit montarea unui tablier de 24 de metri şi 78 de tone, peste liniile de tramvai. „Prin montarea acestui element metalic am pus capăt lucrărilor pe tronsonul Canta. Peste acest tablier va fi turnat beton”, spune inginerul Viorel Gheorghiu, managerul de proiect. Acesta susţine că, în linii mari, actualei înfăţişări a pasajului nu i se vor aduce alte adăugări. „Până la finele acestui an vom rezolva şi problema canalizării. Este vorba de o reţea nouă, deviată, pe care o vom uni la capetele vechiului colector”.
Probleme cu „vecinii”
Din păcate, investiţia nu este ferită de dificultăţi. Problemele au apărut încă de la primele săpături, când s-a constat că proiectul tehnic nu se potriveşte cu realitatea din teren. Echipele Conest au scos la iveală cabluri, fire şi conducte de care nici măcar administratorii sau proprietarii reţelelor nu ştiau că există. Odată depăşit acest moment, au apărut disfuncţionalităţi în relaţiile cu firmele din împrejurimile şantierului, care acceptă cu greu, să se sape la limita dintre proprietatea lor şi şantier. „Din acest punct de vedere, legislaţia privind exproprierile ar trebuie schimbată, ca în Germania. Acolo nici nu se discută atunci când vine vorba de un proiect de interes public”, mai spune inginerul Viorel Gheorghiu. Nici corespondenţa cu cei de la CFR nu este încurajatoare. Constructorul doreşte montarea unor elemente de susţinere a tablierului printre liniile de tren, însă cei de la CFR nu şi-au dat încă acceptul. „În atare situaţie, ne gândim să montăm pilonii la marginea liniilor şi să urcăm un element de 36 de metri, cel mai mare al tablierului. Dar asta la anul”, mai spune inginerul ieşean.
Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte cu finanţare europeană
Pasajul va lega cartierele Alexandru cel Bun şi Dacia de centrul Iaşului, fiind singurul pasaj suprateran de după 1989. Lung de 532 de metri, acesta este realizat de firmele Conest, Eky Sam, Vega ’93 şi Carefero, contractul de lucrări fiind de 54,8 de milioane de lei, fără TVA.
Pasarela va avea o două benzi pe sens, lăţimea totală a carosabilului fiind de 7,8 metri. Pasarela va trece deasupra liniilor de cale ferată din zona Ţigarete şi a străzii Moara de Foc pentru a ajunge în Păcurari, în zona intersecţiei străzii Arcu cu strada Octav Băncilă. Pe partea cartierului Alexandru, accesul pe pasaj se va putea face de pe străzile Tabacului, Şos. Naţională şi Sarmizegetusa, iar în Păcurari – pe strada Arcu şi strada Păcurari. Conform proiectului, în actuala intersecţie de la biserica Catolică Sf. Anton va fi amenajat un sens giratoriu care să ofere un trafic fluid de urcare - coborâre de pe pasaj. Construcţia pasajului face parte din proiectul cu finanţare europeană „Axa de Dezvoltare Nord – Sud pasaj Octav Băncilă”, în valoare totală de 87 milioane lei. (T. Damaschin)