Reabilitarea termică pe bani europeni este aproape imposibilă

* una din cauzele majore a numărului mic de solicitanţi o reprezintă condiţionarea eligibilităţii dosarului de achitarea la zi a facturilor către prestatorii de servicii de utilităţi * primăria şi-a propus să adune documentaţii pentru circa 3.500 de apartamente, până acum de la proprietari venind solicitări doar pentru 123 de unităţi de locuit

Foarte puţini proprietari au depus la Primăria municipiului Suceava dosare de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, cu fonduri alocate printr-un program cu specific al Uniunii Europene. „Personal nu sunt mulţumit de modul în care decurg lucrurile. Am avea această şansă, având în vedere că suntem un municipiu mare, pol de dezvoltare urbană, şi am putea absorbi o sumă mare cu această destinaţie. Sunt îngrijorat, întrucât nu mă aşteptam să fie chiar atât de puţine apartamente care să întrunească criteriile pentru reabilitare pe bani europeni”, spune Ion Lungu. Primăria şi-a propus să înainteze documentaţia pentru circa 3.500 de apartamente, până acum, de la proprietari venind dosare doar pentru 123 de unităţi de locuit. Este vorba despre cele din blocurile nr. 1A „Dimitrie Onciu”, nr. 1B „Nicolae Bălcescu”, nr. 1C „Nicolae Bălcescu”, nr. 5 „Dimitrie Onciu”, T7 „Ana Ipătescu” şi nr. 12 „Mărăşeşti”. Lungu precizează că una din cauzele majore a numărului mic de solicitanţi este condiţionarea eligibilităţii dosarului de achitarea la zi a facturilor către firmele furnizoare de servicii de utilităţi. „Legea este una destul de dură, pentru că, în primul rând, solicitanţii nu trebuie să aibă datorii la utilităţi. De aceea, iată un motiv în plus pentru care este necesar să ne achităm facturile la utilităţi, acela de a ne reabilita termic apartamentele, cu fonduri europene. Din păcate, mingea este la asociaţiile de proprietari”, a spus primarul. Potrivit ghidului şi programului pilot, anvelopate ar urma să fie locuinţele construite în perioada 1950-1990, beneficiarii, adică proprietarii şi autorităţile locale, participând cu 40% din resursele financiare necesare. În blocurile în care peste 50% din familii au venituri mai mici de 150 de euro, autorităţile locale vor suporta 30% din fonduri, iar proprietarii vor asigura partea lor‚ de 10%. Participarea va fi de împărţire, în mod egal, acolo unde veniturile a peste 50% din proprietari nu depăşesc 350 de euro pe familie. Primăria va veni cu 10% din finanţare în situaţia în care peste jumătate din familiile de pe un condominiu au venituri de sub 550 de euro, caz în care acestea din urmă vor avea, fiecare, câte un aport de 30% din contravaloarea lucrărilor.
Lidia Diaconu