Şarlatanii de pe internet, lăsaţi în pace de procurorii ieşeni

 * anchetatorii consideră nu există interes public în urmărirea faptei şi a identificării autorilor * în plus, există o disproporţie vădită între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea infracţiunilor

 De ceva vreme, un nou tip de escrocherie capătăt tot mai mult având şi, din câte se pare, procurorii au fost prinşi pe picior greşit, trebuind să abandoneze anchetele. E vorba de înşelăciunea online prin metoda phishing, în care un pretins cumpărător îl contactează pe cel care a pus anunţul de vânzare, se arată decis să achiziţioneze şi să plătească în avans, după care trimite un link.

Cel mai recent caz de acest fel este al unui ieşean, Marius C. Acesta a postat, pe 13 octombrie 2021, un anunţ de vânzări pe un site de specialitate. Oferea o cafetieră pentru care cerea suma de 180 lei. La scurt timp, Marius a fost contactat prin whatsapp de un pretins muşteriu, care i-a comunicat că e decis să achiziţioneze cafetiera şi că vrea să facă plata înainte ca obiectul să-i fie livrat. I-a trimis lui Marius un link pe care să îl acceseze şi în care să introducă datele cardului bancar sub pretextul confirmării tranzacţiei de plată pentru produsul oferit la vânzare şi primirii/virării banilor în cont.

Ieşeanul a simţit că-i ceva în neregulă, n-a urmărit indicaţiile necunoscutului, n-a completat formularul, ci s-a dus la poliţie să reclame tentativa de înşelăciune. A pus la dispoziţia investigatorilor capturile de ecran cu conversaţiile avute, precum şi numărul de telefon de pe care fusese contactat. Date suficiente pentru identificarea şarlatanului.

A trecut un an de la reclamaţie şi, în loc de rechizitoriu, procurorii au emis, pe 23 august a.c., o ordonanţă de clasare a dosarului. În motivarea acţiunii lor, anchetatorii au spus că, „în împrejurarea că persoana vătămată nu a suferit prejudicii materiale prin comiterea faptelor sesizate, existenţa unei disproporţii vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea urmărilor produse prin comiterea infracţiunilor pentru care se desfăşoară acte de urmărire penală”, nu se justică în niciun fel continuarea investigaţiilor.

Cauza a ajuns pe rolul Tribunalului Iaşi şi, prin încheierea dată alaltăieri, judecătorul de cameră preliminară a confirmat soluţia dispusă de către Parchet. „În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult şapte ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei”. Totodată,  magistratul a concluzionat nu există interes public în urmărirea faptei şi a identificării autorilor. Marcel FLUERARU