Soluții pentru risipa alimentară, gândite de studenții agronomi ieșeni

Tinerii studenți la Facultatea de Agricultură de la Universitatea de Științele Vieții din Iași se întrec în idei care mai de care mai inedite în materie de preparate pe bază de lapte care să fie mai sănătoase, mai sățioase, dar și mai prietenoase cu mediul.

Cea mai recentă inovație a acestora aduce brânzeturi și iaurturi care au în componența lor ingrediente pe care cei mai mulți le-ar considera deșeuri.

Iaurt colorat și aromat cu ceea ce rămâne după curățarea morcovului negru, coaja de măr, ori chiar urdă aromată și colorată cu coaja de ceapă sunt doar câteva dintre ideile îndrăznețe cu care studenții speră ca vor ajunge să cucerească papilele gustative ale celor care vor să mănânce sănătos și în același timp să reducă risipa alimentară.

Tudor Plop este student în anul al doilea la facultatea de Agricultură a Universității de Științele Vieții din Iași. De aproape un an, împreună cu colegii și profesorii săi a gândit rețete inedite de producere a iaurtului astfel încât odată cu acestea să folosească elemente din legume și fructe care în mod normal ar fi aruncate imediat. „Am conceput aceste iaurturi cu scopul de a integra subproduse care în mod normal ajung la stadiul de deșeuri. Sunt produse, cum ar fi în acest caz coaja de morcov negru. În mod normal, nu s-ar folosi în conceperea altor alimentară. Am folosit rețeta de bază fără adausuri. În schimb, am introdus coaja de morcovi. Oferă un gust aparte acestui produs și consider că are o valoare nutrițională mai ridicată față de un iaurt normal, plus gustul. Bineînțeles că este unul aparte. Aici nu vorbim de conservanti. Rețeta a fost de bază și culoarea pe care o are a căpătat-o din coaja de morcov.  Ideea acestei urde este că am valorificat zerul, care în mod normal ajunge la gunoi, ca și celelalte, toate sunt produse în stadiul de deșeu, iar prin adăugarea zerului am făcut ca valoare nutriționalăla aceste produse să crească comparativ cu valoarea nutrițională a unei urde normale”, spune Tudor Pop.

Și pentru brânzeturi profesorii împreună cu studenții au venit cu inovații. Tescovina rămasă după realizarea vinului s-a dovedit a fi un ingredient important pentru o brânză maturată altfel, gustul este unul desăvârșit, la fel cum și brânza cu spirulina schimbă atât textura cat și culoarea produsului.

Aceasta din urmă, pe lângă faptul ca este mai interesantă pentru copii având culoarea verde dată de spirulina, este și mult mai sănătoasă și sățioasă, având un conținut ridicat de proteine. În plus, crește și termenul de valabilitate cu câteva zile pentru produse.

 

„Perioada sărbătorilor e foarte încărcată din punct de vedere gastronomic, să avem o decență asupra lor. Să fim atenți și la producător. Practic, o distribuție corectă în zona de materii prime și de procesare este un lucru pe care ar trebui să urmărească fiecare consumator”, spune Marius Ciobanu, șef lucrări în cadrul Facultății de Agricultură a USV Iași

 

Profesorii recunosc, problema risipei alimentare este una apăsătoare, iar prin ideile lor speră să fac un prim pas spre o alimentație corectă. „Foarte important pentru noi este acest aspect, pentru că urmărim asta prin tot ceea ce facem zi de zi, ca și activitate în cadrul în cadrul Universității vizavi de risipă alimentară, vizavi de subproduse, sunt activități pe care noi le justificăm zi de zi în zona de inovare, cercetare pe care o integrăm în fișa lui, tehnologia unor produse pe care le facem noi cu caracter inovativ. Iată că avem produse preparate realizate cu ingrediente pe care poate mulți dintre noi le aruncă. Se apropie perioada sărbătorilor. Știm că poate cumpărăm sau preparăm mai mult decât avem nevoie. Perioada sărbătorilor e foarte încărcată din punct de vedere gastronomic, să avem o decență asupra lor. Să fim atenți și la producător. Practic, o distribuție corectă în zona de materii prime și de procesare este un lucru pe care ar trebui să urmărească fiecare consumator”, spune Marius Ciobanu, șef lucrări în cadrul Facultății de Agricultură a USV Iași.

România ocupă locul 9 la nivelul Uniunii Europene în privința risipei alimentare. Aruncăm zilnic 6.000 de tone de mâncare bună de consum, adunând anual peste 2 milioane de tone. Maria STANCU