Sub presiunea ecranului: Sănătatea mintală a tinerilor ieșeni, afectată de rețelele sociale

 * Iașul, un important centru universitar și cultural al României, devine un studiu de caz revelator al efectelor rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor * cu o populație tânără în continuă creștere, orașul resimte puternic presiunea digitalizării, iar efectele acesteia asupra studenților și adolescenților sunt tot mai evidente

Iașul, capitala Moldovei, găzduiește peste 60.000 de studenți, transformați treptat în cetățeni digitali, mereu conectați la platformele sociale. Rețelele sociale precum Instagram, TikTok, Facebook și LinkedIn nu sunt doar simple mijloace de divertisment, ci au devenit esențiale în viața cotidiană a tinerilor ieșeni. Aceste platforme sunt folosite pentru comunicare, informare, dar și pentru auto-promovare, creând un mediu complex și adesea copleșitor pentru utilizatori.

În acest context, presiunea socială resimțită de tinerii ieșeni atinge cote alarmante. Tinerii se confruntă cu un val de comparații continue, fie că este vorba despre realizările academice, participarea la evenimente sociale sau imaginea de sine. FOMO (Fear of Missing Out) este un fenomen omniprezent în comunitățile de studenți, alimentat de postările frecvente și de fluxul constant de informații. Într-un oraș cu o ofertă culturală bogată și unde evenimentele sociale sunt frecvente, mulți tineri simt nevoia de a fi mereu prezenți și de a împărtăși aceste experiențe online.

„Acest ritm impus de rețelele sociale nu vine fără costuri. Orele de somn sacrificate, timpul dedicat studiului sau activităților de relaxare sunt toate investite în menținerea unei prezențe digitale constante. În mod paradoxal, această supraîncărcare digitală generează oboseală cronică, dificultăți de concentrare și tulburări de somn, alimentând anxietatea și amplificând sentimentul de inadecvare”, a atras atenția psihoterapeutul Letiția Popa.

Agresiunile online, la ordinea zilei

Un alt fenomen îngrijorător este creșterea cazurilor de cyberbullying. Iașul, deși un oraș educat și vibrant, nu este imun la hărțuirea online. Anonimitatea oferită de mediul digital facilitează manifestarea unor comportamente toxice, care pot avea efecte devastatoare asupra victimelor. În școlile și universitățile ieșene, hărțuirea online a devenit o realitate dureroasă. Cazurile raportate demonstrează necesitatea unei educații mai ample în ceea ce privește utilizarea responsabilă a rețelelor sociale. „Un caz notabil este cel al unui student din Iași, care, după ce a fost victima unor atacuri repetate pe rețelele sociale, a început să sufere de anxietate severă și depresie. Acest caz a atras atenția asupra nevoii de sprijin psihologic pentru victimele hărțuirii online și a stimulat dezbateri în comunitatea locală”, a continuat psihoterapeutul.

În fața acestor provocări, comunitatea ieșeană începe să reacționeze. Mai multe organizații non-guvernamentale și asociații studențești au inițiat campanii de conștientizare și workshop-uri care abordează impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale. Aceste inițiative încearcă să ofere tinerilor instrumentele necesare pentru a naviga mai sănătos în lumea digitală, promovând un echilibru între viața reală și cea virtuală.

Iașul rămâne un oraș unde tehnologia și cultura coexistă, dar provocările aduse de era digitală asupra sănătății mintale a tinerilor nu pot fi ignorate. Într-un context în care rețelele sociale devin din ce în ce mai influente, soluțiile pentru protejarea sănătății mintale trebuie să fie inovatoare și adaptate nevoilor generației digitale.

Maura ANGHEL