Suceava, lăsată sub asediul mirosului pestilenţial

* de aproape două luni, în tot municipiul se simte un miros insuportabil * de vină este staţia de epurare a apelor uzate * oamenii sunt disperaţi şi au făcut zeci de reclamaţii la instituţiile abilitate * în acest sens, autorităţile au organizat, ieri, o întâlnire, dar nu s-a găsit nicio soluţie

Staţia de epurare a Suceveni, inaugurată în vara anului 2011, care a costat 14 milioane de euro, emană un miros greu de suportat. Totul a început după ce, în urmă cu câteva săptămâni, staţia de dezhidratare a nămloului s-a defectat. Deşi lucrarea se află în garanţie, firma care a realizat investiţia este în insolvenţă şi nu şi-a trimis angajaţii să remedieze problema. „Noi ştiam că firma are probleme financiare, însă i-am dus cu zăhărelul şi au terminat lucrarea”, a declarat primarul Ion Lungu. Acum chiar dacă firma va repara staţia de dezhidratare a nămolului, problema mirosului pestilenţial nu va fi soluţionată decât parţial pentru că o parte din bazinul de colectare a nămolului este descoperit. În prezent, apele reziduale din canalizarea oraşului ajung în staţia de epurare. După prelucrare, apa este deversată în râul Suceava, iar nămolul care rezultă este depozitat pe câteva platforme. Zilnic, în bazinul staţiei rămân circa trei tone de nămol. Problema este că angajaţii de la ACET nu au unde să depoziteze nămolul urât mirositor, în aşa fel încât să nu-i deranjeze pe suceveni şi, cel mai probabil, acest aspect a fost omis atunci când s-a făcut proiectul.
Sute de reclamaţii de la cetăţeni
Deranjaţi de mirosurile pestilenţiale sucevenii au bombardat cu reclamaţii instituţiile abilitate. Din acest motiv, Prefectura Suceava a organizat ieri o întâlnire cu reprezentanţii autorităţilor judeţene şi locale precum şi cu specialişti de la Garda de Mediu şi Direcţia de Sănătate Publică. Acţiunea a avut loc în sala „Nicolae Labiş” a Prefecturii, iar după o oră de discuţii, specialiştii nu au ajuns la nicio concluzie. Aspectul l-a deranjat pe primarul Ion Lungu care le-a cerut specialiştilor să identifice soluţiile într-un timp cât mai scurt. Directorul ACET, Ştefan Groza, a explicat că încearcă dezhidratarea nămolului depozitat pe platformă cu var, dar a recunoscut că aceasta este o soluţie de avarie. Prezent la întâlnire, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, a întrebat ce spune proiectul că ar trebui să se întâmple cu nămolul, dar specialiştii susţin că doar 10% din nămol ar trebui să ajungă la groapa de gunoi, iar cea mai mare parte din nămol ar trebui folosită în agricultură, aşa cum se întâmplă în străinătate.
Zero soluţii după dezbaterea de ieri
La final, autorităţile au stabilit că ar trebui să organizeze o nouă întâlnire şi o nouă dezbatere în încercarea de a identifica o soluţie pentru rezolvarea problemei. Până atunci, sucevenii vor fi nevoiţi să suporte mirosul îngrozitor al nămolului bogat în hidrogen sulfurat, care este produs în staţia de epurare de la Burdujeni.
Oana Şlemco

Staţia de epurare se află în cartierul Burdujeni, la doar doi kilometri distanţă de cele mai importante supermarketuri din oraş şi nu în afara aşezării urbane aşa cum ar fi fost normal.

 

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK