Un cadru universitar din Iași explică de ce în zonele poluate apar furtuni violente

Cunoscut pentru preocupările sale legate de mediu, conf. univ. dr. Silviu Gurlui, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a oferit câteva răspunsuri legate de influența poluării asupra intensității fulgerelor și trăsnetelor, care devin mai violente în zonele cu probleme, dar și explicații referitoare la precipitațiile reduse în mediile urbane îmbâcsite de noxe. „Particulele submicrometrice de poluare, provenite din arderi, fum, incendii, praf, sunt centre de condensare pentru aerosoli. Vaporii de apă se condensează pe aceste particule. Mai multe particule, mai multe centre de condensare. Picăturile rezultante vor fi prea fine, prea multe și nu se mai pot regrupa ca să formeze picături de ploaie (cum s-ar întâmplă într-o atmosferă mai curată) însă favorizează urcarea rapidă a maselor de aer cald și care se încarcă cu multă umiditate”, a scris Silviu Gurlui pe contul său de Facebook. Este vorba despre umiditatea crescută de poluanți. „Masele de aer urcă la altitudini mari și produc furtuni. Mai adaug că descărcările electrice violente creează altă poluare: oxizi de azot și ozon. Gaze toxice”, a continuat specialistul.
El explică de ce este util să aibă loc măsurătorile necesare ale poluanților, să păstrăm un aer curat, mai ales în aglomerările urbane, în zonele industriale și în zonele cu infrastructură precară, pline de praf. „Bumerangul vine în etape: sănătate subrezită, virusuri sau medii bacteriene răscolite sau transformate, furtuni violente, trăsnete sau electrocutări, climă în schimbare. Nu se vede azi, dar se simte mâine și este ireversibil peste alți ani”, a atras atenția conf. univ.dr. Silviu Gurlui.
Maura ANGHEL