Cornel Nistorescu:Ciolacu păcăne din ce în ce mai prost

În penibila sa campanie de a ne lăsa cu gura căscată (zboruri cu economy class, vizite în piața de legume-fructe, lugu-lugu la Coca Cola, bogăția coșului de cumpărături pe 100 lei etc.), Marcel Ciolacu s-a aruncat pe un alt subiect dureros pentru populație. Invazia jocurilor de noroc. Spilcuit, parfumat și cu look de june prim întîrziat și înamorat, Ciolacu a început alt show și ne-a amenințat „Sunt convins că autoritățile statului vor face lumină cu privire la modul în care acești intermediari vor să preseze anumiți politicieni pentru a lua decizii în favoarea acestei industrii, cum s-a întâmplat în trecut. Așa cum au făcut și în pandemie, atunci când mafia jocurilor de noroc a fost la masa Guvernului. Păcănelele erau deschise pe tot teritoriul României, în timp ce bisericile și spitalele erau închise”…

Adică bandiții de predecesori au tras sforile în Piața Victorie (numai n-a zis că și-au burdușit conturile), dar cu el nu mai merge. Să ia aminte, Goguță înțarcă bălaia jocurilor de noroc!

Gata, am zis, Goguță ăsta de Buzău se suie cu picioarele pe odioasa afacere care sărăcește oamenii necăjiți și disparați și-i împinge în prăpastia dependenței. Îmi imaginam că amorezul de Ciolacu o rezolvă măcar pe asta, mai ales că se arătase așa de hotărît. N-a reușit s-o dreagă nici cu reforma, nici cu pensiile speciale, nici cu prețurile, cu nimic. Omul ăsta este tămîie în economie și în materie de organizare a treburilor publice. Habar n-are de măsuri simple, eficiente pentru societate, dar se încăpățînează să înțarce afacerea păcănelelor. Eroare! S-a făcut că-i mănîncă. Ba ne-a și înșelat, încercînd să ne transforme în susținători fideli care să-l apere. Cică industria păcănelelor îl amenință și-i vrea gîtul. Nu cred! Ciolacu este duplicitar. A dat aviz negativ la legea scoaterii sălilor de jocuri în afara orașelor și acum își umflă mușchii. Mai degrabă, Ciolacu a ținut morțiș să facă valuri și să atragă atenția că el este noul șef și el stabilește regulile și condițiile pentru continuarea marii afaceri a jocurilor de noroc. Le-a spus de la obraz, pe un ton de milițian că „în calitatea mea de prim-ministru, solicit statului român să vadă dacă vorbim de o încălcare a legii şi de un şantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător”.

I-a amenințat cu controale. Și? Ați aflat cumva ce răspuns a primit primul-ministru de la ”statul român” (unde poate fi vorba de SRI, de Finanțe, de Poliție, de ANAF sau de Corpul de Control al premierului), adică de la nimeni?

„Cred că pachetul în ceea ce privește sistemul de funcționare a jocurilor de noroc, cred că acolo am deranjat cel mai mult șmecheria. Unul Sorin, una Odeta, tot ne caută prin interpuși și nu știu cum să ajungă la noi să nu cumva să facem ordine în serverele acestor jocuri de noroc. Să fie în instituția jocurile de noroc și nu în alte țări sau în offshore-uri”.

Mare și tare ca bradul, dar cu majoritatea sinapselor legate aiurea, Ciolacu s-a umflat în pene ca să emoționeze nevestele bărbaților bolnavi de tras la aparate și, în mai puțin de cinci minute, s-a făcut iar de rahat, zicînd „sunt interese majore în jurul unui guvern”.

Vedeți mai toate numirile semnate de el și înțelegeți. Știam și noi de prin `90 că guvernul funcționează pe baza intereselor care se învîrt în jurul lui și bănuim că este la fel în toate promovările și deciziile guvernelor, inclusiv în cel al lui Ciolacu. Tot el ne-a lămurit că lucrurile stau la fel și pe la Parlament:

„S-a dus perioada schimbării sistemului fiscal în Parlament după anumite interese. E nevoie de o reformă fiscală, nu avem timp”.

A venit vremea altor interese și este nevoie de altă reformă fiscală? Și dacă n-are timp, de ce o freacă? Unde-i reforma fiscală? Unde-i raportul instituțiilor statului? Care sunt încălcările legii? Le ascunde sau vorbea fără el ca să-și etaleze curajul în fața amantei?

Ciolacu nu face nici o revoluție în materie de jocuri de noroc cîtă vreme ele o duc bine, se înmulțesc și publicitatea a rămas la fel de deșănțată.

Părerea mea este că Marcel Ciolacu a pregătit actorii importanți și terenul pentru altă etapă de coabitare cu „industria”.

Vin campanii electorale costisitoare!

„Nicio companie, dacă nu are sediul social în România, nu va mai putea avea această activitate pe teritoriul României”.

Oare de ce?