Cosmin Țîntă: Călin Georgescu. Chiar trebuie să ne mire?

De peste un deceniu, cercetările sociologice atestă prăbușirea galopantă a încrederii în partide și, în general, în scen(et)a politică impusă pe la noi. Ultimele alegeri au făcut demonstrații incontestabile despre rolul copleșitor al mediului internautic în bătăliile electorale. Iar studiile cu adevărat serioase asupra valorilor și tendințelor din „România profundă” afirmă constant, de ani întregi, că doi români din trei sunt de orientare nationalist-suveranistă.

Chiar ar trebui să ne mire, în aceste condiții, rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale? Mai ales după batjocura și dezastrul din deceniul Iohannis? Sau după mișcările care ne adânceau tot mai limpede în gura războiului? După lăfăiala grotescă a experimentului neo-marxist din ultimii ani, cu cazaciocul său lgbtq-ist și internaționalist jucat fără milă pe capul românilor și care a culminat cu impunerea simbolică a unui comunistoid de rit nou, fără cetățenie română, în fruntea orașului care învinsese comunismul din România?!

Singurul lucru care poate mira este cum de nu a fost reperat și anihilat din timp, de către servicii, uraganul care se acumula pe rețelele sociale. Eu cred că e vorba, pur și simplu, de „efectul Trump”. Pe liniile scurte semnalele curg repede și eficient, iar cei mai mulți „butonagii” au înțeles că e vremea să pună „arma la picior”. Încă se zbat ăia mai grei de cap și cei prea ombilical prinși în dezmățul anti-românesc din ultimii ani, de aceea în finala cu Georgescu o avem pe Lasconi.

Nu ar trebui să mire nici etichetarea aproape instantanee ca „extremist de dreapta” sau „putinist” a unuia care vorbește, de fapt, despre pace. De atâta logică și argument dispun aparatnicii grețoasei epoci care începe să apună. După raționamentul lor, Ștefan Cel Mare, Mihai Viteazul sau Alexandru Ioan Cuza erau tot „putiniști”, că doar i-a enumerat Călin Georgescu pe o listă pe care era și Antonescu!

Unele efecte ale rezultatului din primul tur sunt imediate: polul suveranist are, acum, lider. După bețe băgate prin gard, ruperi, lungi intrigi și scandaluri, s-a așternut liniștea. În doar câteva ore, atât Simion, cât și Șoșoacă au anunțat că-l sprijină pe Georgescu. E doar o chestiune de timp să se alăture și alții. De asemenea, e de remarcat că energiile anti-Georgescu sunt împinse pe canalul „sălvătorismului” de rit neo-marxist și rezonanță atât de sovietică. Practic, se limpezesc, în sfârșit, apele!

Altele tind să stârnească hazul, pe termen mai lung: în Sibiu, de unde fusese extras pentru jilț Iohannis, a câștigat Georgescu. Klausy cred că va da fuguța de la Cotroceni direct în brațele mămicii lui în Germa, dă-le încolo de case și alte complicații de prin instanțe! Pe la mine, prin Timiș, aparatnicii fritzo-leniști au scremut o victorie strașnic scoasă la poză, dar cât o uriașă înfrângere în fapt: doar suma voturilor pentru Georgescu și Simion o snopește pe Lasconi, în condițiile în care au mai fost date niște mii de voturi pe direcția suveranistă. Iar dacă se adeverește că avem de-a face cu un „efect Trump” va fi și mai hazliu, căci vor cădea scuturile sistemice din jurul lui Fritz și se va lăsa cu smiorcăieli când faptele îi vor fi trase la răspundere.

Multe sunt în plină desfășurare, mai analizăm, vom mai scrie… Trăim istorie pe viu, asta-i clar. Doar te uiți sau te bagi, cititorule?