De ce ne enervăm și cum să ne controlăm ieșirile nervoase?

Am vrea să nu ne scoată niciodată nimeni din sărite, nu-i așa? Dar asta e imposibil. Cred că fiecare dintre noi are, uneori, momente în care își pierde cumpătul. Cauzele pot fi multiple. Și sigur nu ți-e deloc greu să te gândești la o situație în care cineva te-a făcut să vrei să te urci pe pereți de nervi. Cred că îți vin în minte chiar mai multe. Dar, dacă înțelegem mai bine adevăratele motive din spatele enervării noastre, cu siguranță devine mai la îndemână să ne controlăm ieșirile nervoase.

De ce ne enervăm?
E important să devii conștient din ce cauză îți ieși din fire. Pentru că nu e vorba strict de situația în care te afli, ci de parcursul tău emoțional de-a lungul vieții. Ăsta e motivul pentru care unele lucruri te scot din fire iar altele nu. Iar cauzele pot fi multiple.

• Pentru că ai nevoi care nu-ți sunt satisfăcute
Aici e o întreagă paletă. De la nevoia de iubire și manifestare a afecțiunii până la nevoia de a deține controlul, de a te simți în siguranță și tot așa. Gândește-te care sunt aspectele la care ții cel mai mult și o să vezi cum, cu cât sunt mai importante pentru tine, cu atât mai puternică tinde să fie reacția ta în momentul în care ele nu-ți sunt îndeplinite.

• Pentru că ceva te apasă și cauți o cale de a te elibera de presiunea respectivă
Din păcate, ideea separării vieții profesionale de cea personală, de exemplu, este uneori o adevărată provocare. Acaparat de o problemă, răbdarea și înțelegerea ta față de cei din jur scad. Și ca să te eliberezi de apăsarea cu care ai venit, ajungi să-ți ieși din fire și să-ți verși nervii pe ceilalți.

• Pentru că ceva nu e pe măsura așteptărilor tale
Poate că tu vrei, pe cât posibil, să faci de fiecare dată lucrurile perfect. Ai anumite standarde și, fără să-ți dai seama, le impui și asupra celor din jur. Așa că, dacă ei nu fac ceva fix așa cum crezi tu că ar trebui făcut lucrul respetiv, îți ieși din fire și consideri că au făcut o treabă de mântuială. Și te enervezi, pentru că te gândești că fie te sfidează, fie sunt incapabili, fie se mulțumesc cu puțin.

Cum să ne controlăm ieșirile nervoase?
Ce trebuie să ținem mereu minte e că stă în puterea noastră să ne păstram calmul când se întâmplă ceva care ne-ar putea scoate din sărire.

• Înțelege ce te deranjează cu adevărat
Încearcă să nu te lași pradă unei reacții imediate. Tine-ți puțin emoțiile în frâu, nu lăsa starea de enervare să te acapareze! În primul rând, trebuie să-ți fie ție clar ce anume te-a făcut să te enervezi și de ce. Adică să descoperi rădăcina ieșirii tale nervoase. Motivul pentru care ți-ai ieșit din fire este un aspect pe care ar trebui să-l ai în vedere de fiecare dată când te enervezi, astfel încât să înțelegi mai bine ce ți se întâmplă și de ce simți nevoia să reacționezi vulcanic.
Și pune-ți întrebări. Are enervarea mea de-a face cu celălalt sau altceva mă apasă de fapt? Nu cumva este vorba de o așteptare nerealistă? Celălalt știa că lucrul respectiv îmi va face sângele să clocotească de nervi? De ce este atât de important pentru mine în momentul ăsta? Și, mai ales, întreabă-te dacă ce te-a enervat este chiar atât de important cum pare.

• Rezolvare, nu răbufnire
Pentru ca o discuție să ducă undeva este nevoie de maturitate în comunicare. Scopul e cel care determină calitatea discuției. Dacă vrei doar să-ți verși năduful și să faci reproșuri, nu vei rezolva nimic. În schimb, dacă îți propui să ajungi la o rezolvare, dinamica discuției va fi alta, te asigur. Pentru că nu vrei să creezi discomfort, ci să porți o discuție civilizată la finalul căreia să nu plece niciunul dintre voi îmbufnat. Îi spui ce anume te-a deranjat, cum te-a făcut să te simți și cum ai dori să facă data viitoare. Stabiliți împreună ce și cum. Cu alte cuvinte, comunicare eficientă, cooperare și înțelegere.

• Nu-l răni pe celălalt
Nu pot să subliniez îndeajuns de mult cât contează să avem mereu în vedere că, atunci când ne exprimăm, trebuie să avem grijă ca reacțiile și cuvintele noastre să nu-l rănească pe celălalt. Da, să spunem ce avem de spus (ce ne-a deranjat, de ce, cum ne-am simțit), dar cu calm și blândețe – așa cum am vrea, de fapt, să vorbească oricine cu noi, nu? În felul acesta discuția nu are cum să ajungă la o ieșire nervoasă. Dimpotrivă. Vei da dovadă de empatie și comunicarea va fi una productivă, vei vedea.

• Nu generaliza
Dacă cineva a făcut un lucru care te-a deranjat, vorbiți doar despre lucrul respectiv. Nu aduce în discuție toate dățile când a făcut ceva ce ție nu ți-a plăcut și nu-l acuza că mereu face la fel. Pentru că vei crea o avalanșă de reproșuri. Iar cealaltă persoană se va simți pusă la zid. Și fie se va închide în ea, fie va veni și ea cu o listă de reproșuri la adresa ta. În orice caz, vă veți enerva și nu veți avea o discuție prea plăcută. Fiecare va căuta să-l acuze pe celălalt și să se scuze pe sine. Așa că nu generaliza, reproșând lucruri din “antichitate” până în prezent. Te-a deranjat x lucru, vorbiți doar despre x lucru. Cu calm și dorința de a ajunge la un consens.

În concluzie…
Nu te “arunca” imediat asupra celuilalt, ci îndreaptă-ți în primul rând atenția asupra propriei persoane. În fond, e decizia noastră cum gestionăm emoțional ce a făcut celălalt. Trebuie să nu uităm că cei din jur au, la rândul lor, o viață de sine stătătoare și este decizia și dreptul lor să vadă ce fac cu ea și cum o gestionează. Dar, în egală măsură, este în puterea noastră cum alegem să reacționăm la faptele lor. Vrei să te enervezi sau să-ți controlezi ieșirile nervoase? Alegerea e a ta.