Procurorii au închis 96% din dosarele soluționate în 2022 privind promovarea antisemită, legionară și a criminalilor de război

Procurorii au închis 96% din dosarele soluționate privind interzicerea rasismului, legionarismului și a promovării criminalilor de război, conform OUG 31/2002, se arată într-un răspuns al Parchetului General pentru G4Media.

Deși ordonanța este în vigoare de două decenii și, conform articolului 5, pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani promovarea în public a cultului persoanelor care au comis genocid sau crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în anul 2022 un singur dosar din 26 a fost trimis în judecată.

În total, în 2022, procurorii din țară și Parchetul General aveau de instrumentat 66 de dosare deschise în baza OUG 31. Anul trecut au soluționat 26 dintre ele, iar pentru 25 de spețe din cele soluționate s-a dispus netrimiterea în judecată, ceea ce înseamnă că procurorii fie au întrerupt urmărirea penală fie au clasat dosarele din diferite motive.

România păstrează încă străzi, monumente, școli și spații publice cu numele unor criminali de război, iar partidul extremist AUR, care a trasmis de mai multe ori mesaje cu caracter antisemit sau legionar, se bucură de popularitate în acest moment și a intrat în Parlament în anul 2020.

Dintre numele cel mai frecvent întâlnite sunt cele ale mareșalului Ion Antonescu, publicistul Mircea Vulcănescu și poetul Radu Gyr. Cei trei au fost condamnați conform legii 312/1945 privind înființarea Tribunalului Poporului, care a judecat pe cei acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în perioada 1941 – 1944. În unele cazuri, cum au fost Ion Antonescu și Mircea Vulcănescu după 22 decembrie 1989 au fost introduse apeluri împotriva sentinețelor din 1945 – 1946, respinse definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

G4Media a scris pe larg despre cum încalcă legea autoritățile, minimalizând rolul criminalilor de război din România anilor ’40 și a indicat 16 situații în care legea este încălcată flagrant.În urma demersurilor G4Media, au fost schimbate numele străzilor Ion Antonescu din Constanța, Gheorghe Alexianu din Costinești și numele Liceului ”Mircea Vulcănescu” din sectorul 4 București.

Totuși, rămân încă multe străzi, busturi, alte monumente sau spații publice care păstrează numele unor criminali de război. Câteva exemple, în mari centre urbane: În Sectorul 1 din Capitală există o stradă cu numele lui Vulcănescu, în Sectorul 2 un bust memorial, iar în Cluj Napoca, în 2017, însuși primarul Emil Boc a retras de pe ordinea de zi un proiect prin care urma să fie schimbat numele străzii Radu Gyr, invocând ”societatea civilă” care i-a cerut acest lucru.

Am întrebat Parchetul General de ce este tolerată nerespectarea flagrantă a legislației în vigoare. Biroul de presă a transmis că ”excede competenței să formuleze comentarii”: