Autismul tehnologic, o realitate a vremurilor moderne
Dimensiune font:
* într-o eră în care tehnologia evoluează într-un ritm amețitor, ne aflăm în fața unui fenomen emergent și complex: autismul tehnologic * acesta nu este o afecțiune diagnosticată medical, dar reprezintă o metaforă puternică pentru modul în care dependența noastră de dispozitivele digitale și de internet poate afecta profund viețile noastre, relațiile și sănătatea mentală
Autismul tehnologic se referă la fenomenul prin care indivizii devin din ce în ce mai izolați și mai distanți emoțional din cauza utilizării excesive a tehnologiei. Termenul evocă imaginea clasică a autismului, caracterizată prin dificultăți în comunicarea și interacțiunea socială, dar transpusă în contextul modern al interacțiunilor digitale. În esență, această formă de „autism” nu are legătură cu tulburările din spectrul autist, ci mai degrabă descrie o stare de alienare socială și emoțională indusă de tehnologie.
Instalarea autismului tehnologic este un proces subtil și gradual, care se poate desfășura pe parcursul anilor. Începe adesea cu un interes sănătos pentru tehnologie și se transformă treptat într-o dependență nocivă. Factorii principali includ:
* Accesibilitatea constantă. Smartphone-urile, tabletele și laptopurile sunt mereu la îndemână, oferindu-ne o conexiune neîntreruptă la internet. Această accesibilitate facilitează utilizarea excesivă.
* Nevoia de recompense rapide. Platformele de social media, jocurile online și alte aplicații sunt concepute pentru a oferi recompense imediate sub formă de like-uri, comentarii și notificări, stimulând sistemul de recompensă al creierului.
* Izolarea socială. În special în contextul pandemiei de COVID-19, izolarea fizică a fost compensată de o creștere a interacțiunilor online, amplificând dependența de tehnologie.
* Presiunea socială. Societatea modernă pune adesea presiune pe indivizi să fie mereu conectați și activi pe rețelele sociale, ceea ce poate duce la un comportament compulsiv.
Cum ne afectează autismul tehnologic?
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate contribui la dezvoltarea anxietății, depresiei și altor tulburări mentale. Studiile arată că timpul petrecut pe rețelele sociale este corelat cu niveluri mai mari de depresie și anxietate, în special în rândul adolescenților și tinerilor adulți. Motivul este complex și implică comparațiile sociale, cyberbullying-ul și sentimentul de neadecvare.
Pe măsură ce oamenii devin tot mai absorbiți de ecranele lor, interacțiunile față în față devin tot mai rare și mai superficiale. Acest lucru duce la o scădere a abilităților de comunicare și la dificultăți în formarea și menținerea relațiilor interpersonale. Lipsa contactului vizual și a limbajului corpului, esențiale pentru comunicarea umană autentică, amplifică senzația de izolare.
Autismul tehnologic nu afectează doar mintea, ci și corpul. Utilizarea prelungită a dispozitivelor poate duce la probleme fizice, cum ar fi dureri de spate, probleme de vedere și tulburări de somn. Statul prelungit în fața ecranului, postura incorectă și lipsa activității fizice contribuie la deteriorarea sănătății generale.
Dependența de tehnologie poate interfera cu performanțele academice și profesionale. Elevii și studenții care petrec prea mult timp pe dispozitivele digitale pot avea dificultăți în a se concentra asupra studiilor, ceea ce duce la rezultate slabe. La locul de muncă, multitasking-ul constant și verificarea frecventă a telefoanelor mobile pot reduce productivitatea și calitatea muncii.
Strategii pentru o sănătate bună
Combaterea autismului tehnologic necesită eforturi concertate la nivel individual, familial și societal. Creșterea conștientizării cu privire la efectele negative ale utilizării excesive a tehnologiei este esențială. Campaniile educaționale în școli, locuri de muncă și comunități pot informa oamenii despre riscuri și pot promova utilizarea echilibrată a tehnologiei.
Stabilirea unor limite clare privind timpul petrecut în fața ecranului este crucială. Acest lucru poate include utilizarea aplicațiilor de monitorizare a timpului, stabilirea unor ore de „curfew digital” și crearea unor spații fără tehnologie în locuințe.
Încurajarea activităților care nu implică tehnologia poate ajuta la reducerea dependenței. Sporturile, hobby-urile, cititul și petrecerea timpului în natură sunt doar câteva exemple de activități care pot îmbunătăți sănătatea mentală și fizică.
Dezvoltarea abilităților de comunicare face-to-face este vitală. Participarea la grupuri de suport, cursuri de dezvoltare personală și implicarea în activități de voluntariat pot ajuta la îmbunătățirea interacțiunilor sociale.
În cazurile severe, poate fi necesar suportul unui specialist. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și alte forme de consiliere pot ajuta indivizii să-și gestioneze dependența de tehnologie și să dezvolte strategii pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.
Maura ANGHEL
Autismul tehnologic reprezintă o provocare majoră a vremurilor noastre, afectând indivizii pe multiple planuri. Cu toate acestea, prin educație, conștientizare și eforturi concertate, putem învăța să utilizăm tehnologia într-un mod echilibrat și sănătos. Este esențial să ne amintim că, în ciuda avansurilor tehnologice, conexiunile umane autentice și sănătatea mentală trebuie să rămână priorități. Să ne străduim, așadar, să găsim echilibrul între viața digitală și cea reală, pentru a ne asigura că tehnologia ne îmbogățește viețile, și nu ni le consumă.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau