Radiografia pieţelor ieşene: Comerţ insalubru şi combinaţii cu iz penal!

Nu mai este demult o noutate faptul că piețele agro-alimentare din Iaşi sunt adevărate focare de infecții. Lipsa investiţiilor de orice natură şi-a pus amprenta, în mod vizibil, asupra aspectului acestora, aşa încât tabloul cu tarabe decolorate, toalete mizerabile şi gunoaie împrăştiate în toate zonele  circulate este o cruntă realitate a zilelor noastre. Mai grav este faptul că, în contextul epidemiologic actual, nimeni nu se arată preocupat de respectarea regulilor sanitare, a celor ce ţin de distanțare socială. Masca a devenit un accesoriu purtat din obligaţie şi mai puţin din raţiune, iar marfa ținută necorespunzător, pe lăzi, la colțul străzii sau pe tarabe hârbuite te fac să le dai dreptate germanilor care ne consideră idioții Europei.

Încă de la primii pași în piață sunt asaltată cu texte precum: „Haideți, doamnă la varză. Uitați cât de bine arată!”; „Domnișoară, luați de aici, cu ce vă servesc?”. Texte tipic românești. O combinaţie de şmecherie şi antireclamă, care te fac să o iei rapid din loc. Evident, comercianţii nu par a se sinchisi de faptul că-şi pierd clienţii. De altfel, cei mai mulţi sparg semințe, râd, fac glume și analizeză atent „clientela” care se plimbă, curioasă, printre tarabe. Nu îi poţi condamna. Provin din medii unde educaţia a fost trecută în plan secundar, prioritate având munca fizică.

Aşa se face că nu vezi decât arareori lăzi de legume așezate frumos și într-un mediu igienic sau comercianți amabili, care iți mai aruncă un zâmbet. Şi ţie, ca client, şi boschetarilor care îţi pândesc buzunarele.

Tabloul este acelaşi, indiferent de piaţă. La fel şi obiceiurile comercianţilor: aruncă resturi de marfă pe jos, deși tomberonul de gunoi se află la numai cinci metri distanță. Devin agresivi dacă îi întrebi de ce nu strâng mizeria. „Nu-i treaba dumitale. Valea”. Respectul faţă de consumatori a devenit o noţiune perimată. La fel ca şi marfa unora...

O singură afacere merge ca pe roate

Deși contextul pandemic a afectat majoritatea afacerilor, comerțul de contrabandă din piețele ieșene merge „ca pe roate”. La fiecare intrare din Piața Nicolina eşti abordată de indivizi, care întreabă dacă vrei țigări sau băutură. Sunt mai ieftine comparativ cu preţurile din magazine. Calitatea şi provenienţa lor e altă poveste... Pachetele de țigări se vând la prețuri cuprinse între 15 şi 20 de lei, în funcție de marcă. Băutura sare şi ea de 30 de lei sticla, iar marfa de contrabandă o găseşti peste tot, inclusiv la tarabe, unde, firesc, se vinde pe sub mână. Metoda e simplă: pe tarabă, la vedere, sunt dulciuri, iar dedesubt, dosite prin pungi şi cutii, sunt țigările și alcoolul. Ambele made in Moldova. Intru în vorbă cu unul dintre comercianţi. „Nu ţi-e frică că te prind aştia?”. Vânzătorul ridică din umeri și zice că altă sursă de venit nu există. „Ca să trăim și noi bine, apelăm la șmecherie și combinații, chiar dacă riscăm amenzi sau puşcărie. Hoțul neprins e negustor cinstit, corect?”. Gabriela RUSU