Tradiții la sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena

 Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, care se celebrează în fiecare an pe 21 mai, este cel mai mare hram al Bisericii Ortodoxe din această lună * tradiția populară spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare

Sfinții Împărați Constantin și Elena, prăznuiți în fiecare an pe 21 mai, sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale, adoptându-se multe măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. De numele lui se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Sfânta Sărbătoare a Paștelui să fie celebrată în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.

Constantin cel Mare s-a născut în orasul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A rămas cunoscut în istorie datorită măsurilor pe care le-a luat în favoarea bisericii şi a preoţilor în timpul domniei sale. El este venerat ca sfânt în Bisericile Ortodoxe, în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, odată cu Sfânta Elena, mama sa, precum și în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene). Biserica Romano-Catolică o sărbătorește pe Sfânta Elena la 18 august. 

În timpul domniei sale, Constantin cel Mare a luat hotărârea de a restaura Byzantionul (Constantinopol) și de-l transforma în capitala imperiului.  La fel ca și Roma, orașul e construit pe 7 coline și împărțit în 14 districte administrative.

În perimetrul ocupat acum de Moscheea Sultanului Ahmet (Moscheea Albastră), Constantin a construit palatul imperial. El a început și construcția a două mari biserici, Hagia Sophia (Sfânta Înțelepciune) și Hagia Eirene (Sfânta Pace). La 11 mai 330 are loc inaugurarea oficială a Constantinopolului ca noua capitală a Imperiului Roman. Despre mama lui Constantin, împărăteasa Elena, se spune că şi-a eliberat sclavii şi i-a ajutat pe creştinii persecutaţi. Aceasta a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri. Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

Constantinul Puilor

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.

De această sărbătoare sunt legate și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția. Mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este și ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului. Femeile stropesc casa cu agheasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Ca să se apere de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

 În această zi, mai mulți români își aniversează onomastica. Peste 86.000 de femei poartă numele de Elena, aproximativ 19.000 se numesc Ilinca şi peste 63.000 – Lenuţa. Peste 111.000 de femei poartă numele de Ileana. La bărbați, cel mai întâlnit nume este Constantin, aproximativ 470.000 de persoane își serbează onomastica, urmat de Costel și Costică.

Maura ANGHEL